Dacă hărţuirea sexuală e un concept cu care societatea s-a familiarizat demult, hărţuirea psihologică la locul de muncă începe, la rândul său, din ce în ce mai mult să fie cunoscută.
Lipsă de apetit pentru lectură, elevi mai atraşi de tablete şi internet decât de cărţi, părinţi prea ocupaţi pentru a le citi copiilor...
Semnatară a Convenţiei Consiliului Europei privind combaterea violenţei împotriva femeilor, România are, de asemenea, din 2012 o lege contra violenţei în cadrul familiei care prevede şi emiterea ordinelor de protecţie contra agresorilor.
Aici puteţi asculta Student străin în România, ediţia din 28 septembrie 2017.
Asociat multă vreme cu munca voluntară, impusă de regimul de comunist, şi respins din această cauză, voluntariatul a început să prindă teren şi în România ultimilor ani.
În anii comunismului, odată cu avântul industrializării forţate, ingineria devenise cea mai căutată meserie. Admiterea la facultăţile politehnice din România se făcea în condiţii de concurenţă acerbă, iar regimul încuraja acest lucru.
Peisaj după isterie de Mircea Cărtărescu şi De ce este România astfel? Avatarurile excepţionalismului românesc, volum coordonat de Vintilă Mihăilescu se numără printre cele mai de succes volume lansate la Salonul Internaţional de Carte Bookfest.
Cât de bine îşi cunosc bucureştenii oraşul? Şi, mai ales, cât de exacte sunt intuiţiile sau observaţiile lor empirice atunci când sunt confruntate cu datele statistice, obiective, referitoare la oraş?
Aici puteţi asculta Expat în România, ediţia din 1 iunie 2017.
Fenomen din ce în ce mai bine conştientizat în societatea românească, agresiunea între copii sau bullying-ul - cu toate faţetele sale - a fost cercetată într-un prim studiu efectuat de către asociaţia non-guvernamentală Salvaţi copiii
De vreme ce societatea comunistă promova - strict la nivel ideologic - proletariatul, studiile superioare nu erau încurajate. Locurile la facultăţi erau puţine, examenele dificile şi concurenţa foarte mare.
Între numărul mare de elevi premiaţi anual la olimpiadele internaţionale şi procentele alarmante de analfabetism funcţional în rândul copiilor de 15 ani, învăţământul românesc stă sub semnul contrastelor.
Prinsă în ultimii douăzeci de ani într-un vârtej de schimbări, cea mai recentă fiind actuala reformă curriculară, şcoala românească încearcă să facă faţă cât mai bine provocările secolului XXI.
Născut în 1983, poetul Claudiu Komartin a debutat, în 2003, - când încă nu împlinise 20 de ani - cu volumul Păpuşarul şi alte insomnii, volum răsplătit cu Premiull Naţional Mihai Eminescu pentru debut.
O cultură a protestului civic non-violent a început deja să se dezvolte în România şi să se exprime în mai multe direcţii.