Potrivit Indexului Integrării Imigranților realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, România se afla, în 2018, în mijlocul unei tranziții spre țară de destinație a imigranților.
UNICEF România: Majoritatea copiilor nu știu că au dreptul de a participa la procesele decizionale care-i privesc direct.
La începutul anului 2020, mai exact pe 11 ianuarie, s-au comemorat 75 de ani de la moartea unuia dintre cei mai prolifici arhitecţi români: Paul Smărăndescu.
În România, numărul copiilor instituţionalizaţi din cadrul sistemului de protecţie socială este în jur de 60.000.
Conform unui studiu recent, 86% dintre respondenţii români consideră că încălzirea globală este o problemă foarte serioasă.
În București, primele clădiri moderniste apar în anii 1920, mai exact în 1926, când arhitectul Marcel Iancu proiectează prima sa clădire: imobilul Herman Iancu, situat în fostul Cartier Evreiesc din capitală.
Ca orice altă dinastie regală, şi cea a României - iniţiată de Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen - s-a remarcat prin cutume, festinuri - mai fastuoase sau mai austere - şi printr-un protocol destul de rigid la început.
Cunoscut odinioară despre Capitala Aurului Negru din România, Ploieștiul - oraș situat în nordul Bucureștiului, spre zona muntoasă din centru - a avut o istorie convulsionată, dar nu mai puțin interesantă.
Născut exact acum 150 de ani, pe 22 decembrie 1869, arhitectul Nicolae Ghika-Budeşti şi-a legat numele, în principal, de extinderea palatului Universităţii din Bucureşti, el fiind însă şi un valoros restaurator de monumente istorice.
După 30 de ani de la prăbușirea regimurilor comuniste în Europa de est, potrivit unui sondaj de opinie, 27% dintre români consideră că regimul comunist a făcut mai mult bine României, iar aproape 30% au apreciat că regimul comunist a făcut mai mult rău
În cazul unei cutremur puternic cum a fost cel din martie 1977, Bucureştiul şi bucureştenii sunt mai vulnerabili ca niciodată, cu peste 2500 de clădiri vechi şi de patrimoniu insuficient sau deloc consolidate.
Pe 20 noiembrie 1989, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite adopta Convenţia cu privire la drepturilor copilului, document ratificat şi de România.
Timp de aproape un secol, începând cu occidentalizarea culturii române, artiştii plastici din spaţiul românesc s-au dus în Franţa pentru perfecţionare şi recunoaştere.
