Din panoplia scriitorilor excentrici - atât ca personalitate, cât și ca stil literar -, Mateiu Caragiale a fost cel mai bine scos în evidență în ultimele decenii.
Decretată la mijlocul lunii martie din cauza pandemiei apărute în urma infecției cu noul coronavirus, starea de urgență din România a adus diverse măsuri restrictive aplicate gradual.
Conform Comisiei Europene, între 2015 și 2016, mai mult de jumătate (56 %) din traficul de persoane din UE a. avut drept scop exploatarea sexuală, iar aceasta rămâne forma cea mai răspândită
În martie 1883, se năștea la Curtea de Argeș, Demetru Dem. Demetrescu-Buzău cel care avea să devină unul dintre cei mai importanți scriitori avangardiști români, personaj enigmatic și bizar întocmai ca literatura sa, cunoscut sub pseudonimul de Urmuz.
Popor cu un simţ deosebit al auto-ironiei, românii au găsit, de-a lungul istoriei, diverse motive de a se lua peste picior cu mai multă ori mai puţină îngăduinţă.
Cei 30 ani scurși de la căderea comunismului au adus, evident, multe schimbări economice și politice, dar și sociale. Chiar sfera privată a relațiilor familiale și afective a trecut prin diverse transformări.
Horia Creangă a reuşit ca într-o perioadă relativă scurtă de timp, dar intensă, să modernizeze un important bulevard bucureştean, dar şi periferia industrială din interbelic.
Potrivit Indexului Integrării Imigranților realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, România se afla, în 2018, în mijlocul unei tranziții spre țară de destinație a imigranților.
UNICEF România: Majoritatea copiilor nu știu că au dreptul de a participa la procesele decizionale care-i privesc direct.
La începutul anului 2020, mai exact pe 11 ianuarie, s-au comemorat 75 de ani de la moartea unuia dintre cei mai prolifici arhitecţi români: Paul Smărăndescu.
În România, numărul copiilor instituţionalizaţi din cadrul sistemului de protecţie socială este în jur de 60.000.
Conform unui studiu recent, 86% dintre respondenţii români consideră că încălzirea globală este o problemă foarte serioasă.
În București, primele clădiri moderniste apar în anii 1920, mai exact în 1926, când arhitectul Marcel Iancu proiectează prima sa clădire: imobilul Herman Iancu, situat în fostul Cartier Evreiesc din capitală.
Ca orice altă dinastie regală, şi cea a României - iniţiată de Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen - s-a remarcat prin cutume, festinuri - mai fastuoase sau mai austere - şi printr-un protocol destul de rigid la început.
