În zona istorică Bucureștiului, pe strada Lipscani, centrul negustoresc și financiar-bancar dintotdeauna al capitalei, chiar vis-a-vis de sediul Băncii Naționale a României, se află Palatul Dacia-România.
Cum vom coabita cu noul coronavirus în lunile următoare și cum se va schimba relația noastră cu mediul înconjurător pentru a evita infectarea noastră și a celor dragi?
După ce mai mulți ani a stat închis, lăsat pradă unei deteriorări accentuate, Cazinoul din Constanța a intrat recent într-un binemeritat proces de restaurare.
Pandemia iscată de noul coronavirus a dus, după cum se știe, la tragedii în toată lumea. Dar a dus și la întărirea solidarității și cooperării umane.
Până în 1948, pe 10 mai era marcată și celebrată ziua națională, simbol al independenței și unității României indisolubil legată de monarhie, prilej de sărbătoare publică.
După cum era de așteptat, actuala pandemie și impunerea de restricții economice, sociale și medicale pentru a încetini ritmul îmbolnăvirilor agravează, în anumite privințe, starea unor categorii vulnerabile.
Modernizarea medicinei românești a început, așa cum s-a întâmplat cu întreaga societate din principatele Țării Românești și Moldovei, spre mijlocul secolului al XIX-lea.
Situat în sud-vestul Bucureștiului, cartierul Ferentari a ajuns de-a lungul timpul să fie sinomim cu insalubritarea, sărăcia, violența, precaritatea extremă și generalizată a condițiilor de trai.
Din panoplia scriitorilor excentrici - atât ca personalitate, cât și ca stil literar -, Mateiu Caragiale a fost cel mai bine scos în evidență în ultimele decenii.
Decretată la mijlocul lunii martie din cauza pandemiei apărute în urma infecției cu noul coronavirus, starea de urgență din România a adus diverse măsuri restrictive aplicate gradual.
Conform Comisiei Europene, între 2015 și 2016, mai mult de jumătate (56 %) din traficul de persoane din UE a. avut drept scop exploatarea sexuală, iar aceasta rămâne forma cea mai răspândită
În martie 1883, se năștea la Curtea de Argeș, Demetru Dem. Demetrescu-Buzău cel care avea să devină unul dintre cei mai importanți scriitori avangardiști români, personaj enigmatic și bizar întocmai ca literatura sa, cunoscut sub pseudonimul de Urmuz.
Popor cu un simţ deosebit al auto-ironiei, românii au găsit, de-a lungul istoriei, diverse motive de a se lua peste picior cu mai multă ori mai puţină îngăduinţă.
Cei 30 ani scurși de la căderea comunismului au adus, evident, multe schimbări economice și politice, dar și sociale. Chiar sfera privată a relațiilor familiale și afective a trecut prin diverse transformări.
Horia Creangă a reuşit ca într-o perioadă relativă scurtă de timp, dar intensă, să modernizeze un important bulevard bucureştean, dar şi periferia industrială din interbelic.
