Gogoşile reprezintă un desert popular, putând fi făcut fără prea multă bătaie de cap şi destul de repede.
Gogoşile reprezintă un desert popular, putând fi făcut fără prea multă bătaie de cap şi destul de repede.
La 25 februarie este marcată, în acest an, Ziua Internaţională a Clătitelor, un eveniment programat într-o zi de marţi, cu exact 47 de zile înaintea Paştelui catolic.
La 25 februarie este marcată, în acest an, Ziua Internaţională a Clătitelor, un eveniment programat într-o zi de marţi, cu exact 47 de zile înaintea Paştelui catolic.
Gogoşile reprezintă un desert popular, care poate fi făcut fără prea multă bătaie de cap şi destul de repede.
Gogoşile reprezintă un desert popular, care poate fi făcut fără prea multă bătaie de cap şi destul de repede.
În România este vremea căpşunilor. După ani de declin al producţiei interne, se remarcă o revenire a producătorilor care au început să cultive nu numai soiuri de mare productivitate, ci şi cu acel gust de pe vremea bunicilor.
În România este vremea căpşunilor. După ani de declin al producţiei interne, se remarcă o revenire a producătorilor care au început să cultive nu numai soiuri de mare productivitate, ci şi cu acel gust de pe vremea bunicilor.
Primele borcane de dulceaţă din acest an se pregătesc în lunile mai şi iunie, atunci când apar şi primele fructe.
Primele borcane de dulceaţă din acest an se pregătesc în lunile mai şi iunie, atunci când apar şi primele fructe.
Inventate, se pare, în Franţa, clătitele s-au răspândit în Europa astfel încât le putem găsi sub diferite nume în vestul Europei şi pe continentul nord-american, dar şi în Europa centrală şi de Est.
Inventate, se pare, în Franţa, clătitele s-au răspândit în Europa astfel încât le putem găsi sub diferite nume în vestul Europei şi pe continentul nord-american, dar şi în Europa centrală şi de Est.
În această ediţie vă oferim câteva sugestii privind prepararea şi conservarea caiselor.
În această ediţie vă oferim câteva sugestii privind prepararea şi conservarea caiselor.
Înainte de răspândirea cartofului, porumbului, a fasolei şi a roşiilor, în gastronomia principatelor româneşti pentru garnituri erau folosite cereale precum meiul şi grâul, dar şi fructe precum gutuile şi prunele.
