Războiul continuă... ce impact are asupra tinerilor? La nivel european se discută tot mai mult despre nevoia de apărare și intensificare a securității.
Interesul pentru consumul drogurilor începe să se manifeste în România la vârste din ce în ce mai mici. De fapt, la vârste îngrijorător de mici, aflăm din ultimul raport anual al Agenției Naționale Antidrog
Semnalăm publicarea unei noi lucrări de tip working paper, în cadrul colecției de microstudii, editată și coordonată de Institutul European din România.
Absolvent al universităţii King's College din Londra unde a studiat Științe Politice şi masterand în Politici Publice la University College, Răzvan Petri este deopotrivă preocupat de implicarea civică şi politică a tinerilor din țara sa natală
Un mesaj cheie din analiza Raportului european privind drogurile din 2023 este că impactul consumului de droguri ilicite este acum observat aproape oriunde în societatea noastră.
Astăzi, somnul adolescenților, pe lângă o predispoziție fiziologică specifică vârstei, este afectat și de orele în exces petrecute în fața ecranelor.
România are cea mai mare pondere a tinerilor fără ocupație din Uniunea Europeană, iar aproape un sfert dintre cei cu vârsta mai mică de 24 de ani sunt șomeri.
Ascultaţi aici Aflăm pentru tine, ediţia din 19 mai 2023
Tinerii europeni declară că au de câștigat după efectuare unor stagii de muncă, însă peste o treime dintre aceștia găsesc mai greu un job interesant sau potrivit.
În februarie 2023 au fost date publicităţii rezultatele studiului Influenţa social media asupra dezvoltării copiilor şi tinerilor, o cercetare realizată la solicitarea Comisiei CULT a Parlamentului European.
După cum se știe, cultura nu este doar o valoare în sine, ci și un instrument care evidențează alte valori.
Ce cred tinerii despre recrutările armate și cum văd ei pregătirea pentru o eventuală participare la război?
Potrivit unui studiu, aproape jumătate dintre tinerii chestionați din întreaga lume raportează că anxietatea legată de climă le afectează viața de zi cu zi.
Tinerii din România născuți după 1995 se află în topul șomerilor din UE, fiind destul de greu de angajat. Și asta pentru că Generația Z își dorește să muncească, dar în termeni diferiți față de generațiile anterioare.