Ascultaţi aici: Aflăm pentru tine, ediţia din 24 ianuarie 2025
Dacă în primul episod dedicat diferențelor generaționale în percepția cu privire la UE în țara noastră am avut în vedere membrii aceleiași familii, în ultimul podcast din acest an, care abordează tot diferențele generaționale, vorbim despre modul în care este receptată Uniunea Europeană de generații diferite, despre așteptările pe care acestea le au, dar și despre cum se raportează alți tineri din celelalte state membre la spațiul comunitar.
Luna decembrie este luna în care, din 1989, românii comemorează momentul căderii regimului comunist, cel care le-a anulat pentru aproape o jumătate de secol drepturile, libertățile și chiar esența de ființe omenești.
Mulți liceeni au avut drept de vot anul acesta și încă și mai mulți vor avea în anii următori. Studiul World Vision dezvăluie care sunt opiniile lor cu privire la rolul statului, dreptul la avort, resursele de mediu, homosexualitate și altele.
Toţi lucrătorii din UE beneficiază de o serie de drepturi minime . Cu toate acestea angajatorii din statele membre UE, pun condiții greu de imaginat angajaților tineri, care ajung la epuizare.
Avem un record pozitiv în Uniunea Europeană. Rata şomajului a atins cel mai mic nivel din 2014 încoace, potrivit datelor Eurostat pentru 2023.
Eurostat și INS au anunțat datele privind salariile și rata șomajului în România.
Ascultaţi aici "Muncind în Europa", ediţia din 16.09.2024.
Tinerii români au ca priorităţi locul de muncă, locuinţa şi accesul la educaţie. Plecarea lor în străinătate este un deziderat.
Primăria Municipiului Iaşi este, în perioada 13 - 14 august, gazda Conferinţei 'Diaspora - un coridor al oportunităţilor' - un concept al Centrului Franco - Român de Cooperare Economică şi Culturală din Bordeaux, aflat la a doua ediţie.
Ascultaţi, aici, Muncind în Europa, din 05.08.2024.
România are cea mai redusă durata medie estimată a vieții profesionale pentru tinerii de 15 ani, potrivit Eurostat.
Etichetați adesea facil drept „dezinteresați de lectură”, „dependenți de ecrane”, „sufocați de consumeriți” sau „epuizați de meditații”, adolescenții de azi rămân, de fapt, niște necunoscuţi.
România are cei mai mulți tineri din Uniunea Europeană care nu au un loc de muncă și nici nu urmează cursuri de educație sau de formare.
Cum pot fi convinși tinerii să meargă la vot? Cum ar trebui să comunice politicienii cu tinerii în contextul alegerilor?
