Pentru a înțelege schimbările de frontieră și de structuri statale pe care anul 1918 le-a adus pe harta Europei, trebuie luate în considerare două realități, una fizică și alta utopică, în care omenirea trăia.
Pe 16 octombrie 1922, după marea ceremonie a încoronării regelui Ferdinand I și a reginei Maria ca suverani ai României Mari în Catedrala de la Alba Iulia, era inaugurat și Arcul de Triumf.
În a doua jumătate a secolului al 19-lea, fotografia se răspândește cu repeziciune și în spațiul românesc. Străini și români au imortalizat peisaje, oameni, localități și situații cotidiene.
Pe 1 decembrie 1918, 1228 de delegați adunați la Alba Iulia votau unirea Transilvaniei cu Regatul României.
În studiile de istorie și de relații internaționale s-a spus că Europa Centrală și de Est de după 1918 este o creație a Franței.
Samuil Mârza era un român ardelean care a slujit tot războiul, cel care avea să fie numit Primul Război Mondial, în armata austro-ungară.
În 1918, noua Românie încorpora 28% de populație minoritară cu care majoritatea va conviețui atât în baza legii, cât și a cutumelor.
La sfârşitul primului război mondial, învingătorii şi învinşii scăpaseră din marea încleşteare marcaţi de tragediile trăite, dar cu uşurare că întregul calvar se încheiase.
Ziua naţională a României, 1 Decembrie, înseamnă ziua din anul 1918 când reprezentanţilor românii din Transilvania s-au adunau în număr mare, la Alba Iulia, pentru a-şi decide viitorul. Iar viitorul hotărât atunci a fost cel al Unirii cu Regatul României.
