Salamul de biscuiţi este un desert extrem de popular în România. Pare că acest desert ar fi fost inventat în Sicilia, el regăsindu-se nu numai în bucătăria italiană, ci şi în cea portugheză.
Salamul de biscuiţi este un desert extrem de popular în România. Pare că acest desert ar fi fost inventat în Sicilia, el regăsindu-se nu numai în bucătăria italiană, ci şi în cea portugheză.
Cei mai mulţi români preferă să petreacă noaptea de Revelion acasă sau la restaurant, în jurul mesei pe care sunt aduse diferite preparate tradiţionale pentru această noapte specială.
Cei mai mulţi români preferă să petreacă noaptea de Revelion acasă sau la restaurant, în jurul mesei pe care sunt aduse diferite preparate tradiţionale pentru această noapte specială.
În bucătăria românească există reţete având ca ingrediente fructele în stare proaspătă sau conservate
În bucătăria românească există reţete având ca ingrediente fructele în stare proaspătă sau conservate
Atunci când vorbim despre mâncărurile călugăreşti, este vorba fie despre mâncăruri pregătite pe baza unor reţete tradiţionale în care sunt folosite numai ingrediente bio.
Atunci când vorbim despre mâncărurile călugăreşti, este vorba fie despre mâncăruri pregătite pe baza unor reţete tradiţionale în care sunt folosite numai ingrediente bio.
Unul dintre cele mai rafinate salamuri din România este “Salamul de Sibiu. În anul 2016, salamul de Sibiu a primit aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu indicație geografică protejată.
Unul dintre cele mai rafinate salamuri din România este “Salamul de Sibiu. În anul 2016, salamul de Sibiu a primit aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu indicație geografică protejată.
Carnea tocată este folosită la multe preparate și mâncăruri, iar în bucătăria românească întâlnim și rulade cu carne tocată
Carnea tocată este folosită la multe preparate și mâncăruri, iar în bucătăria românească întâlnim și rulade cu carne tocată
Un Grup de Acţiune Locală din Sălaj a atras peste 4 milioane de Euro pentru zona rurală.
Mămăliga a intrat în cultura gastronomică a românilor, se pare, prin secolul al 17-lea, după aducerea porumbului din America și cultivarea acestuia în Europa. Atracția românilor pentru mămăligă a avut, cel mai probabil, un substrat psihologic.
Mămăliga a intrat în cultura gastronomică a românilor, se pare, prin secolul al 17-lea, după aducerea porumbului din America și cultivarea acestuia în Europa. Atracția românilor pentru mămăligă a avut, cel mai probabil, un substrat psihologic.
