În România, aflată sub proceduri de infringement din cauza neimplementării mai multor directive ce ţin de mediu, noul Cod Sivic a intrat în consultare publică.
Putem reduce ritmul defrişărilor la nivel global? Ce soluţii avem pentru a opri extinderea suprafeţelor deşertificate?
România va primi, în următorii doi ani, 32 de milioane de euro din fonduri europene, pentru reîmpădurire. Banii vor fi alocați integral prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Luna acesta, guvernul de la București a aprobat Strategia Națională pentru Păduri 2030, un document care transpune în sectorul silvic din România Strategia Forestieră a Uniunii Europene.
Parlamentul European a adoptat recent rezoluția privind noua strategie a Uniunii Europene pentru gestionarea durabilă a pădurilor în Europa, pentru anul 2030.
Pădurile lumii care adăpostesc 80% din biodiversitate, dispar. Defrişările pădurilor amenință populații întregi și subminează condițiile de viață pe Pământ. Defrişările care au loc în UE reprezintă 16% din defrișările globale.
Comisia Europeană a lansat o consultare publică online referitoare la viitoarea propunere legislativă privind un nou cadru comunitar al UE pentru monitorizarea pădurilor, după cum prevede Strategia UE pentru păduri pentru 2030.
Strategia Naţională pentru Păduri 2030 a fost prezentată, luni, în Romania.
Autoritățile române au adoptat mai multe măsuri ce țin de gestionarea deșeurilor
În cadrul Pactului Verde European, Comisia Europeană a adoptat noi propuneri pentru oprirea distrugerii pădurilor, modernizarea sistemului de gestionare a deşeurilor şi însănătoşirea solurilor pentru oameni, natură şi obiectivele climatice.
La începutul secolului al XX-lea, România era acoperită de păduri în proporție de 40,8%, în prezent acest procent a scăzut sub 30%...
Tăierile ilegale de păduri continuă în Romania, țară care are unul din cele mai vechi fonduri forestiere din Europa.
Pădurile contribuie la combaterea schimbărilor climatice și la protejarea biodiversității, iar noua strategie a UE pentru păduri adoptată de Comisia Europeană este centrată pe o silvicultură durabilă.
Mult timp s-a crezut că lemnul mort din păduri face rău ecosistemelor și a fost extras sistematic
Pădurile ocupă mai puțin de o treime din suprafața totală a României.
