In actualul context geopolitic şi al crizei din Ucraina, vecină cu România, directorul executiv al Agenţiei Europene de Apărare a facut o vizită la Bucuresti.
Sumar: O delegaţie comună a creditorilor internaţionali se află la Bucureşti pentru o nouă evaluare a acordului de tip preventiv încheiat cu Romania; Recomandari de politica economica facute Romaniei de Comisia Europeana...
Aflat în Polonia, care celebrează un sfert de secol de la prăbuşirea regimului marionetă pro-sovietic, preşedintele american, Barack Obama, a repetat că Statele Unite vor continua sa vegheze la securitatea aliaţilor est-europeni.
Partener strategic al Bucureştiului, Statele Unite afirmă că-şi doresc o Românie în care statul de drept funcţionează, iar corupţia e combatută şi sancţionată.
Intensificarea relaţiilor economice bilaterale, funcţionarea statului de drept în România, dar, mai ales, securitatea regională sunt temele care au dominat discuţiile vicepreşedintelui american, Joe Biden, cu responsabilii politici de la Bucureşti.
Membră a NATO de exact un deceniu, România e avanpost răsăritean al Alianţei şi împarte sute de kilometri de frontieră cu Ucraina. De aici şi greutatea aparte a vizitei la Bucureşti a secretarului general al NATO.
NATO şi-a întărit prezenţa militară şi a multiplicat misiunile în statele membre situate la Marea Neagră şi Marea Baltică. Motivul îl reprezintă situaţia din Ucraina.
România, membră a UE şi NATO, susţine, fără rezerve, adoptarea unor sancţiuni ferme împotriva Rusiei, pe fondul situaţiei incendiare din Ucraina. Poziţia României a fost exprimată de şeful diplomaţiei, Titus Corlaţean, în timpul unei vizite la Washington.
Declaraţia preşedintelui rus, Vladimir Putin potrivit căreia populaţia rusofonă din Transnistria separatistă ar trebui să aibă dreptul de a-şi decide singură soarta a generat reacţii la atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti.
Tensiunile în creştere din estul rusofon al Ucrainei, alimentate, în opinia UE şi SUA, de Rusia, stârnesc îngrijorarea Occidentului, care caută soluţii pentru o rezolvare politică a crizei.
10 ani de la aderarea României la NATO coincid cu cea mai mare criză de securitate din regiune, decizia Crimeei de a nu mai face parte din Ucraina şi a se alipi Rusiei ridicând serioase semne de întrebare în legătură cu evoluţiile care vor urma în zonă.
Totul începea pe 29 martie 2004, când România devenea membru de facto al NATO. Au urmat 10 ani de prezenţă activă în cadrul alianţei militare pe teatrele de război.
La sfârşitul celui de al doilea război mondial, omenirea şi mai ales europenii au avut şansa unor politicieni şi analişti care înţelegeau ce se întâmplă.
Ceremonia aniversară de zece ani de apartenenţă la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord a avut loc duminică, 6 aprilie, la Bucureşti
România se angajează să susţină în mod activ promovarea rolului Alianţei Nord Atlantice de furnizor de stabilitate, se arată într-o declaraţie adoptată de Parlamentul României, cu ocazia marcării a zece ani de la aderarea ţării la NATO.
