Decidenții din Banca Centrală Europeană au convenit asupra măsurilor privitoare la inflația din zona euro și din spațiul economiei Uniunii Europene.
Comisia Europeană a publicat raportul său de convergență pentru anul 2024, în care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia în direcția aderării la zona euro.
Înființat în 2010 ca un ciclu anual de coordonare a politicii fiscale și economice al Uniunii Europene, pachetul de măsuri al semestrului de primăvară 2024 mizează pe reforme, strategii de abordare a crizelor și provocărilor și pe resurse umane în creșterea economică și a rezilienței.
România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană pentru a cincea lună la rând. Totodată, o treime dintre români sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, potrivit Eurostat.
Inflaţia în luna mai a coborât la 5,12% de la 5,9% în aprilie, cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani.
Românii fac tot mai multe credite de consum.
Cetățenii UE sunt preocupați de securitate și apărare, dar sunt mai încrezători în economia UE, potrivit unui sondaj Eurobarometru
Consiliul guvernatorilor BCE stabilește la fiecare șase săptămâni ratele cheie ale dobânzii pentru zona euro - rata dobânzii la principalele operațiuni de refinanțare, rata la facilitatea de depozit și rata la facilitatea de creditare marginală.
În România, inflaţia va continua să scadă, dar într-un ritm mai lent decât cel anticipat.
NATO - 20 de ani / Cine candidează la Parlamentul European? / Discuții privind energia / Date privind deficitul comercial, PIB-ul și inflația în România
Vânzările cu amănuntul au scăzut în luna februarie în UE, dar România a înregistrat a doua cea mai mare creștere a acestora în ritm anual.
Rata anuală a inflaţiei va continua să scadă, prognozează Banca Naţională a României
Deficitul bugetar al României a crescut, dar guvernul de la Bucureşti spune că se va încadra în intervalul propus
Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniţi la Bruxelles, doresc finalizarea rapidă a strategiei privind Uniunea Piețelor de Capital, pe care o consideră esențială pentru piața unică și pentru finanțarea IMM-urilor.
România are la dispoziţie mai puţin de doi ani şi jumătate pentru a realiza toate obiectivele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
