În unele ţări din UE sau ţări candidate, jurnaliştii se confruntă încă cu intimidare, hărţuire, atât online, cât şi offline.
Au intrat în vigoare primele norme adoptate la nivelul Uniunii Europene de combatere a violenței împotriva femeilor. Potrivit responsabililor comunitari, aceste agresiuni reprezintă una dintre cele mai frecvente încălcări ale drepturilor omului la nivel mondial, iar din păcate statele membre ale Uniunii nu fac excepție.
Reprezentanţii mediului de afaceri din România sunt îngrijoraţi că, odată cu aderarea parţială la Spaţiul Schengen, vor începe să piardă forţa de muncă adusă din afara Uniunii Europene.
Despre hărțuire și abuz sexual, de la formele fizice la cele virtuale sau online, se vorbește de mult timp și în România ca peste tot în Europa.
Comitetul Economic și Social European (CESE) a dezbătut în plenul din iulie proiectul de directivă al Comisiei de combatere a violenței bazate pe gen și a egalității de gen, în prezenţa Christinei Fabre, de la Institutul european pentru egalitate de gen.
Ascultaţi aici emisiunea Avocatul Casei din 18.03.2022.
În România, 27% dintre copiii și adolescenți afirmă că, într-o zi obișnuită de școală, petrec peste 6 ore online sau își verifică constant dispozitivul de pe care navighează.
Pentru conștientizarea unor probleme individuale, dar și pentru rezolvarea lor, arta s-a dovedit foarte eficientă întotdeauna.
Protestele I can't breathe, generate de moartea afro-americanului George Floyd în timp ce un polițist îl apăsa cu genunchiul pe gât deși striga că nu mai poate respira, au readus în atenție și problema rasismului în Europa.
Deşi cotată frecvent drept cea mai populară şi puternică femeie din România, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, e, de câteva luni, ţinta atacurilor concertate din partea unor nume grele în dosarele întocmite de subalternii ei.
