Pe 20 mai 1990, în România aveau loc primele alegeri libere din 1946. Au fost semnul revenirii la societatea politică pierdută după 45 de ani de regim comunist opresiv.
Românii şi-au comemorat morţii de la Revoluţia anticomunistă de acum 30 de ani.
La doar jumătate de an după plecarea defintivă, în decembrie, a ultimului lor Suveran, Mihai I, românii mai pierd unul dintre puţinele repere morale ce le rămăseseră.
Frontul Salvării Naţionale a apărut în vara anului 1989 la iniţiativa unor disidenţi ai regimului Ceauşescu. Printre numele cele mai importante figurau Ion Iliescu, generalul Nicolae Militaru, Silviu Brucan, Virgil Măgureanu.
Istoricii şi politologii au spus că anul 1989 a fost întoarcerea la democraţie, o întoarcere pe care oamenii obşnuiţi au privit-o mai ales ca pe o redare necesităţilor elementare care definesc fiinţa umană.
Nu sunt evenimente neplăcute, ci tragice, în toate sensurile. În sensul costurilor de vieţi umane, individuale, cât şi al costului colectiv.