Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a lansat Programul anual de burse oferite de România cetăţenilor străini din statele non-UE, pentru anul universitar 2024-2025.
70% dintre companiile din România, cu activităţi în producţie, IT, industria ospitalităţii, agricultură, construcţii sau curierat, intenţionează să angajeze personal din ţări non-UE, relevă rezultatele studiului HR Insights.
Una dintre cele şase priorităţi comune ale instituţiilor europene este O economie în serviciul cetățenilor.
Numărul străinilor care pot veni la muncă în România, în 2024, va ajunge la 140.000, cu 40% mai mult faţă de pragul stabilit pentru acest an, reiese dintr-o analiză publicată de o platforma de recrutare online eJobs.
Comisia propune noi măsuri legate de competențe și talente pentru a reduce deficitul critic de forță de muncă din UE.
27% dintre managerii români s-au declarat îngrijoraţi de lipsa forţei de muncă în primul semestru al acestui an, arată datele studiului Confidex privind piaţa muncii realizat de Impetum Group.
Lipsa forţei de muncă în România îi determină tot mai mulţi angajatori să recurgă la personal din afara ţării, mai ales din state non-UE.
Poliţişti ai IGI, împreună cu reprezentanţi ai Inspectoratelor teritoriale de muncă, desfăşoară o campanie de informare a străinilor aflaţi la studii pe teritoriul României cu privire la condiţiile în care pot fi prestate activităţile lucrative.
Comisia a stabilit un set de instrumente de politică aflate la dispoziția statelor membre pentru gestionarea schimbărilor demografice și a impactului acestora asupra societății și economiei Uniunii, inclusiv asupra competitivității globale a acesteia.
Cetăţenii ucraineni refugiaţi în România vor beneficia de asistenţă umanitară din partea statului român până în martie 2024, a stabilit guvernul de la Bucureşti printr-o ordonanţă de urgenţă.
140.000 de lucrători străini au fost aduși cu permise de muncă în România în 2023, numărul maxim admis de administraţia de la Bucureşti.
IMM-urile au un rol esențial în structura industrială a Europei, furnizând două din trei locuri de muncă, precum și în asigurarea succesului acestei noi abordări industriale.
Europa se confruntă cu schimbări demografice legate de îmbătrânirea accelerată a populației și rata scăzută a natalității. Până în 2050, pensionarii vor reprezenta în jur de o treime din populație.
România are cea mai mare pondere a tinerilor fără ocupație din Uniunea Europeană, iar aproape un sfert dintre cei cu vârsta mai mică de 24 de ani sunt șomeri.
România rămâne la coada clasamentului în Uniunea Europeană la costurile medii orare cu forţa de muncă.