Societatea românească are un trecut turbulent în ceea ce privește sănătatea reproductivă, trecut care a început în 1966 odată cu decretul care urmărea creșterea accelerată a populației.
Un consorțiu de organizații non-guvernamentale format din Centrul de Resurse pentru participare publică (CERE), ActiveWatch și Asociația pentru Tehnologie și Internet a lansat, recent, cea de-a treia ediție a Raportului despre starea democrației.
Egalitatea de gen este una dintre problemele cel mai des aduse în dezbatere la diferite niveluri – local, regional, naţional sau european, fie că vorbim de factorii de decizie, fie, mai ales, de societatea civilă.
Despre hărțuire și abuz sexual, de la formele fizice la cele virtuale sau online, se vorbește de mult timp și în România ca peste tot în Europa.
Conform Comisiei Europene, între 2015 și 2016, mai mult de jumătate (56 %) din traficul de persoane din UE a. avut drept scop exploatarea sexuală, iar aceasta rămâne forma cea mai răspândită
În România, informaţiile legate de sănătatea femeii şi de combaterea violenţei domestice ajung cu greu la cele directe interesate. O dovadă în acest sens sunt şi statisticile privitoare la efectele lipsei de informaţii.
Odată cu accesul din ce în ce mai facil la internet, la reţelele sociale online şi la aparatura digitală sofisticată, au evoluat şi s-au diversificat şi modalităţile de violenţă şi hărţuire.
Pentru români, hărţuirea sexuală e, mai degrabă, o noţiune întâlnită în filmele americane decât o problemă conştientizată a realităţii în care trăiesc.
