Sfârşitul acestei săptămâni corespunde cu Ignatul (20 decembrie), ziua în care în România are loc sacrificarea rituală a porcului care urmează să fie preparat pentru masa de Crăciun.
Sfârşitul acestei săptămâni corespunde cu Ignatul (20 decembrie), ziua în care în România are loc sacrificarea rituală a porcului care urmează să fie preparat pentru masa de Crăciun.
Ziua Naţională a României pare să iasă din canoanele bisericeşti legate de postul Crăciunului, deoarece a devenit un obicei ca la festivităţile organizate în majoritatea oraşelor să fie pregătită mâncare de fasole cu ciolan afumat...
Ziua Naţională a României pare să iasă din canoanele bisericeşti legate de postul Crăciunului, deoarece a devenit un obicei ca la festivităţile organizate în majoritatea oraşelor să fie pregătită mâncare de fasole cu ciolan afumat...
Astăzi vă propunem o mâncare făcută iniţial de către oieri, dar care, în timp, şi-a făcut loc în meniurile multor restaurante din România – bulzul.
Astăzi vă propunem o mâncare făcută iniţial de către oieri, dar care, în timp, şi-a făcut loc în meniurile multor restaurante din România – bulzul.
La 20 decembrie este Ignatul, o zi în care, în tot spaţiul românesc, gospodarii taie porcul, după un ritual special, de la sacrificarea animalului şi până obţinerea unor preparate tradiţionale, precum cârnaţii, toba, caltaboşul sau şunculiţa.
La 20 decembrie este Ignatul, o zi în care, în tot spaţiul românesc, gospodarii taie porcul, după un ritual special, de la sacrificarea animalului şi până obţinerea unor preparate tradiţionale, precum cârnaţii, toba, caltaboşul sau şunculiţa.
Peste o săptămână, mai precis între 8 şi 10 februarie, în staţiunea Balvanyos din judeţul Covasna (centrul României) va fi organizat Festivalul Gastronomic Internaţional de Pomana Porcului.
Peste o săptămână, mai precis între 8 şi 10 februarie, în staţiunea Balvanyos din judeţul Covasna (centrul României) va fi organizat Festivalul Gastronomic Internaţional de Pomana Porcului.
Păstrăvul, caşul, cârnaţii şi şunca sunt produse ce pot fi conservate prin afumare, un procedeu practicat şi în perioada medievală când pentru fiecare horn era pusă o taxă denumită fumărit sau coşerit.
Păstrăvul, caşul, cârnaţii şi şunca sunt produse ce pot fi conservate prin afumare, un procedeu practicat şi în perioada medievală când pentru fiecare horn era pusă o taxă denumită fumărit sau coşerit.
