Omenirea ieșea din prima jumătate a secolului 20 puternic traumatizată de cel de-al doilea război mondial.
Aici puteţi asculta rubrica Românii de lângă noi, ediţia din 21 noiembrie 2019.
Nu răsărise, încă, soarele, la 1 septembrie 1939, când aviaţia lui Hitler a început bombardarea sălbatică a Poloniei.
Unul dintre domeniile tehnice din România cu o accelerată dezvoltare după primul război mondial a fost aviaţia.
În 1941, mii de ostași români au murit în luptele de la Țiganca pentru readucerea Basarabiei la trupul Țării.
În vara anului 1940 începea prăbușirea României Mari prin două note ultimative adresate de guvernul sovietic celui român.
Aici puteţi asculta Reporter RRI, ediţia din 2 martie 2018.
25 octombrie 1944 este ziua eliberării teritoriului naţional, acţiune la care au participat peste 520 de mii de militari români. Au urmat apoi lupte pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei.
Ziua de 23 august a anului 1944 promitea să fie, la Bucureşti, de o normalitate evidentă, cât de normală putea să fie o zi în Europa de la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial.
Principalele misiuni de luptă ale marinei militare române în al doilea război mondial au constat în acţiuni împotriva Uniunii Sovietice.
În toamna anului 1939, la puţin timp după încheierea detestatului pact Ribbentrop-Molotov de către Germania nazistă şi Uniunea Sovietică, cele două puteri totalitare începeau să-şi împartă zonele de ocupaţie şi influenţă aşa cum se înţeleseseră.
