Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Rezultatile a summitului NATO

Rusia şi, în premieră, China sunt în frumtea a listălei di preocupări tră NATO, arada di nale fuvirsiri pri-cum atacurile cibernetiţe, terorismul şi ascensiunea/mutarea a reghimurilor totalitare. Summitulu di aieri, di la Bruxelles, si bitisi cu ună declaraţie în care aliaţăl’i traseadză liniile aroşii di securitate. Din perspectivă românească, preşedintile Klaus Iohannis si spuset mulţan’isit că Alianța Nordu-Atlantică îşi consolideadză flancul Estic: U evidenţiaiu/u scoşu tru mighdane ananghea ca procesulu di consolidare a li postură a Alianţălei tră descurajare şi apărare să vizeadză prota şi prota flancul Estic ca întreg, în mod coerentu, cu atenţie specială tră evoluţiile di securitate di la Marea Neagră. Alianţa lipseaşte să aibă forţile, structurile şi capabilităţăle necesare tra să răspundă eficientu a fuvirsirilor cu care nă confruntăm în reghiune.” Masarea recentă di trupe şi tehnică militară rusească la graniţa cu Ucraina şi în Crimeea ocupată ilegal arămâne preocupantă — lă transmise președintile Iohannis a șefilor di stat și di guvern aliaț, care inclusiră în declaraţia finală a summitului referiri la agiutorulu tră suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainălei, dar și a Georgil’ei şi a Republicălei Moldova, ex-sovietică, majoritar românofonă. Cât dispre scutulu antirachetă al NATO, găzduit și di România, Klaus Iohannis reiteră aestua are caracter exclusiv tră apărare, defensiv: Aest scut easte, di multe ori, adus în discuţie di Rusia, ama cred că easte ghinevinită şi aestă discuţie tra să reiterăm că aestu scut easte unulu pur defensiv. Inclusiv partea di la noi, de la Deveselu, are maşi rol defensiv. Noi nu intenţionăm să atacăm pi niţeunoamin’i cu aestu scut, ama him multu căndăsiţ să apărăm statile a noastre, şi de aţea aform’ie avem acceptată, la chirolu respectiv, instalarea a unei componente a luştui scut şi în România.” Lideril’i NATO mai decisiră, aieri, să lanseadză procesul di elaborare a unui nou conceptu strateghic a Alianţălei. Tră România – demersu necesar, di aform’ia că, di la adoptarea tru 2010 a actualului conceptu strateghic, mediulu di securitate şi Alianţa au tricută pritru alăxiri profunde. Președintile Iohannis dzâse: Aesta fu năinte di Crimeea, fu năinte, evidentu, di pandemie, u năintea a multor altor crize. Lumea si alăxi cătră mai ghine di dzaţe an’i. Lipseaşte să nă alăxim împreună cu ea. NATO lipseaşte să hibă pregătită tră i ţe provocare, tri iţe momentu, lipseaşte să hibă ună alianţă modernă şi aestu lucru va hibă realizat pritru elaborarea a noului conceptu.” Nu tru arada di ma năpoi, şefulu a statului anunţăă că lu invităăt pi preşedintile amirican, Joe Biden, în România.

Rezultatile a summitului NATO
Rezultatile a summitului NATO

, 16.06.2021, 00:50

Rusia şi, în premieră, China sunt în frumtea a listălei di preocupări tră NATO, arada di nale fuvirsiri pri-cum atacurile cibernetiţe, terorismul şi ascensiunea/mutarea a reghimurilor totalitare. Summitulu di aieri, di la Bruxelles, si bitisi cu ună declaraţie în care aliaţăl’i traseadză liniile aroşii di securitate. Din perspectivă românească, preşedintile Klaus Iohannis si spuset mulţan’isit că Alianța Nordu-Atlantică îşi consolideadză flancul Estic: U evidenţiaiu/u scoşu tru mighdane ananghea ca procesulu di consolidare a li postură a Alianţălei tră descurajare şi apărare să vizeadză prota şi prota flancul Estic ca întreg, în mod coerentu, cu atenţie specială tră evoluţiile di securitate di la Marea Neagră. Alianţa lipseaşte să aibă forţile, structurile şi capabilităţăle necesare tra să răspundă eficientu a fuvirsirilor cu care nă confruntăm în reghiune.” Masarea recentă di trupe şi tehnică militară rusească la graniţa cu Ucraina şi în Crimeea ocupată ilegal arămâne preocupantă — lă transmise președintile Iohannis a șefilor di stat și di guvern aliaț, care inclusiră în declaraţia finală a summitului referiri la agiutorulu tră suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainălei, dar și a Georgil’ei şi a Republicălei Moldova, ex-sovietică, majoritar românofonă. Cât dispre scutulu antirachetă al NATO, găzduit și di România, Klaus Iohannis reiteră aestua are caracter exclusiv tră apărare, defensiv: Aest scut easte, di multe ori, adus în discuţie di Rusia, ama cred că easte ghinevinită şi aestă discuţie tra să reiterăm că aestu scut easte unulu pur defensiv. Inclusiv partea di la noi, de la Deveselu, are maşi rol defensiv. Noi nu intenţionăm să atacăm pi niţeunoamin’i cu aestu scut, ama him multu căndăsiţ să apărăm statile a noastre, şi de aţea aform’ie avem acceptată, la chirolu respectiv, instalarea a unei componente a luştui scut şi în România.” Lideril’i NATO mai decisiră, aieri, să lanseadză procesul di elaborare a unui nou conceptu strateghic a Alianţălei. Tră România – demersu necesar, di aform’ia că, di la adoptarea tru 2010 a actualului conceptu strateghic, mediulu di securitate şi Alianţa au tricută pritru alăxiri profunde. Președintile Iohannis dzâse: Aesta fu năinte di Crimeea, fu năinte, evidentu, di pandemie, u năintea a multor altor crize. Lumea si alăxi cătră mai ghine di dzaţe an’i. Lipseaşte să nă alăxim împreună cu ea. NATO lipseaşte să hibă pregătită tră i ţe provocare, tri iţe momentu, lipseaşte să hibă ună alianţă modernă şi aestu lucru va hibă realizat pritru elaborarea a noului conceptu.” Nu tru arada di ma năpoi, şefulu a statului anunţăă că lu invităăt pi preşedintile amirican, Joe Biden, în România.


Autor: Roxana Vasile


Armânipsire: Hristu Steriu

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David
Actualitati Tuesday, 29 April 2025

Misuri ti anviţâmintul românescu

Tu andamusea di gioi a Chivernisillei di București sâ zburâ ti ma multi acti normativi ti dumeanea a Educaţillei/Praxillei. Ași, fu apufisit unu...

Misuri ti anviţâmintul românescu
Foto: Mediamodifier / pixabay.com
Actualitati Tuesday, 29 April 2025

Isăki pi scâdeari fapti di Banca Mondialâ

Banca Mondialâ luyurseaști unâ ayâliseari a criștearillei tu icunumiili ți suntu tora pi cali di dezvoltari ditu reghiunea Ivropa ș-Asia...

Isăki pi scâdeari fapti di Banca Mondialâ
Cumu va s’hibã dupu moartea-a Pãpãlui
Actualitati Monday, 21 April 2025

Cumu va s’hibã dupu moartea-a Pãpãlui

Papa Francisc muri. Va s’aibã unã turlie di lucru giuridicã pi lungu kiro şi minuţişu cari acaţã tu isapi ma multi adeţ veclli di suti di...

Cumu va s’hibã dupu moartea-a Pãpãlui
Ursula von der Leyen (
Actualitati Tuesday, 08 April 2025

Cum va s’apãndãseascã UE ti taxili americani?

Uniunea Europeană dimãndã că ti bunã easti s’pãzãrãpseascã cu Statele Unite ta s’nu agiumgã tu polimu comercialu, ama tu idyiulu kiro...

Cum va s’apãndãseascã UE ti taxili americani?
Actualitati Friday, 04 April 2025

Andamasi trã apărari

Nibunillea internaţională ti aalãsarea nanãparti ali NATO di cătrã SUA nu easti ntimilleată – lã dimãndã, gioi, secretarlu american di...

Andamasi trã apărari
Actualitati Saturday, 29 March 2025

Paris – summitlu ti Ucraina

Paris, tu cadurlu a unlui summitu, cãpiili di cratu şi di guvernu ditu vãsiliili cari şi spusirã vrearea tra s’agiutã Ucraina bitisirã...

Paris – summitlu ti Ucraina
Actualitati Thursday, 27 March 2025

Româñilli, tutu cu viză tru SUA

Statele Unite curmarã programlu ti scutearea-a vizãllei trã români, cari, uidisitu cu unã apofasi ali administraţi dimucratã Joe Bidin, lipsea...

Româñilli, tutu cu viză tru SUA
Actualitati Thursday, 13 March 2025

Polim di emburliki anamisa di SUA – UE?

Nai mai marli portu fluvial românescu, ți ari ș-alti hâiri icunomiți, easti bâgatu aproapea di sinurlu cu Ripublica Moldova şi Ucraina,...

Polim di emburliki anamisa di SUA – UE?

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company