Demersuri după furtul exponatelor de patrimoniu naţional de la Muzeul Drents UPDATE

S-a constituit o celulă de criză pentru coordonarea activităţilor de recuperare a pieselor de tezaur furate.

Eugen Cojocariu, 26.01.2025, 14:47

UPDATE

Ministerul Justiţiei a anunţt că va mobiliza toate resursele pentru susţinerea demersurilor convenite în cadrul celulei de criză organizate, duminică, la solicitarea premierului Marcel Ciolacu, pentru coordonarea eficientă a activităţilor de recuperare a celor patru piese de tezaur furate. Ministrul Radu Marinescu a fost în contact cu toţi factorii instituţionali implicaţi şi a iniţiat consultări cu Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ministerul Justiţiei va lua toate măsurile pentru ca organele judiciare să prioritizeze şi să aloce toate resursele necesare pentru investigarea acestei infracţiuni contra statului român, a afirmat ministrul Justiţiei. Ministerul precizează că autorităţile au acţionat ferm pentru deschiderea unui dosar penal care să permită efectuarea de investigaţii de către organele judiciare române. De asemenea, procurorii vor iniţia colaborarea cu omologii lor din Olanda.

Între timp, Poliţia olandeză a publicat primele imagini surprinse de camerele de supraveghere video în timpul jafului. Imaginile arată trei indivizi mascaţi spărgând o uşă exterioară, apoi o explozie. Toţi cei trei suspecţi purtau cagule şi nu au putut fi identificaţi. Deocamdată nu este clar dacă mai multe persoane au fost implicate în jaf. Ţările de Jos vor face tot posibilul pentru a recupera obiectele, pentru a depista autorii jafului şi pentru a se asigura că aceştia sunt aduşi în faţa justiţiei, a declarat ministrul olandez al Culturii, Eppo Bruins. Aceste obiecte istorice sunt de mare importanţă pentru România şi fac parte din patrimoniul său cultural, a adăugat el. Potrivit cotidianului De Telegraaf, analiza imaginilor surprinse de camerele video din muzeu şi cercetarea suplimentară a mişcărilor suspecte ale unor vizitatori în sala în care erau expuse artefactele le-au furnizat detectivilor olandezi o serie de informaţii interesante. De asemenea, se cunosc acum mai multe lucruri despre deplasarea celor trei făptaşi, care au schimbat autovehiculul folosit iniţial, pe care l-au incendiat, cu un altul, apoi şi-au schimbat hainele sub un viaduct în apropiere de Rolde. Poliţia olandeză presupune că autorii jafului au fugit în Germania. Poliţiştii olandezi nu exclud ca infractori români să fie implicaţi direct sau indirect în comiterea jafului. Poliţia din Ţările de Jos a anunţat că a primit mai mult de 50 de ponturi cu privire la acest jaf, însă niciunul dintre acestea nu a dus la prinderea răufăcătorilor. Potrivit Poliţiei olandeze, toate ponturile sunt investigate cu mare atenţie.

Furtul tezaurului dacic din Olanda este o ruşine internaţională şi trebuie să aflăm dacă a fost orchestrat pentru a manipula filonul naţionalist în prag de alegeri, consideră ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ca o opinie personală. Extremiştii toxici încearcă să confişte tema pe linia unui atac politic intern. Aici este însă vorba de modul în care un alt stat nu a asigurat protecţia obiectelor nepreţuite, iar muzeul gazdă nu a respectat contractul. Din nou, soluţia nu este să ne izolăm în faţa lumii, este un lucru bun că ne promovăm istoria şi valorile ca parte a patrimoniului universal pentru că toţi trebuie să cunoască măreţia acestui popor. Aşa cum este bine să primim în muzeele şi spaţiile de expoziţie din ţara noastră lucruri de valoare din întreaga lume. Totodată, sunt obligat să mă întreb, ca cetăţean al României: cum a fost posibil ca, într-un muzeu dintr-o ţară europeană, în anul 2025, hoţii să pătrundă cu explozibili şi să fure piese de patrimoniu de nepreţuit, fără ca muzeul să asigure paza umană, conform contractului, şi fără ca poliţia să intervină în timp util?’, a scris ministrul. Sebastian Burduja a subliniat, în context, că dacă se întâmplă aşa ceva în România, ţara devenea subiect de scandal pentru toată presa internaţională. Acesta susţine că ancheta în acest caz trebuie să înceapă din online pentru că pe dark web astfel de artefacte furate sunt tranzacţionate rapid.

Președintele Alianţei pentru Unirea Românilor, George Simion, a scris într-un comunicat că furtul pieselor din tezaurul României „dintr-un muzeu obscur din Olanda este un atac direct asupra identităţii noastre naţionale, nu doar un jaf oarecare, aşa cum încearcă să ne facă guvernanţii noştri să credem. Este inacceptabil ca autorităţile, de la preşedinte, prim-ministru până la ministrul culturii, să minimalizeze gravitatea acestei situaţii, reducând-o la un incident izolat”. Tezaurul naţional nu trebuie să fie expus continuu în expoziţii itinerante. Nicio ţară nu-şi supune astfel de valori unor riscuri repetate. Cine doreşte să vadă asemenea comori trebuie să vină în România, nu să fie transportate peste tot cu riscuri enorme, a scris liderul AUR. Se impune o analiză urgentă a protocolului de asigurare a transportului şi pazei. Avizările şi procedurile Ministerului Culturii pentru organizarea unor astfel de expoziţii trebuie regândite pentru a evita astfel de pierderi ireparabile. Pe lângă anchetarea acestui jaf, este absolut necesară inventarierea patrimoniului naţional din muzee, a scris Simion.

–––––-

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, duminică, organizarea la nivelul Guvernului a unei celule de criză pentru coordonarea eficientă a activităţilor de recuperare a celor patru piese de tezaur furate de la expoziţia organizată la Muzeul Drents din Assen, Olanda. Din celula de criză fac parte reprezentanţi ai Ministerului de Interne, Poliţiei Române, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Culturii.

Mâine voi dispune trimiterea Corpului de Control al Prim-ministrului la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentaţia legală care a stat la baza organizării acestei expoziţii în Olanda. De altfel, ministrul Culturii, Natalia Intotero, va avea mâine întâlniri cu familia regală şi cu premierul olandez în marja evenimentelor de comemorare a 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz din Polonia, unde va transmite mesajul ferm al Guvernului României ca aceste piese inestimabile de patrimoniu să fie recuperate cât mai rapid, a scris premierul pe Facebook.

El a mai menţionat că a discutat cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, să trimită de urgenţă în Olanda o echipă de poliţişti criminalişti, care să lucreze alături de autorităţile olandeze în ancheta desfăşurată pentru recuperarea tezaurului românesc.

Este o situaţie foarte gravă, dar acest jaf care trebuie soluţionat cu celeritate nu trebuie să devină combustibil pentru propagarea a tot felul de teorii ale conspiraţiei de către cei care vor să obţină capital politic facil. Tezaurul se va întoarce în România şi toate autorităţile statului lucrează la asta, a mai scris premierul.

Parchetul General a întocmit un dosar penal, din oficiu, în cazul sustragerii pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul Drents din Regatul Ţărilor de Jos.

Directorul Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu, a spus că expoziţia a fost prezentată la cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda. Spre deosebire de România unde sistemul este foarte ierarhizat, în Olanda există zeci de muzee importante în oraşe mai mici. Muzeul din Drents este cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda şi în acelaşi timp este unul din cele mai moderne muzee din Olanda, a afirmat managerul MNIR. Managerul a precizat că sistemul de securitate a fost verificat atât de asigurator, cât şi de personal al MNIR. Sistemul de securitate a fost verificat la două paliere: pe de o parte de către asiguratorul care a plătit asigurarea şi care a cerut, şi de asemenea de colegi de-ai noştri care au verificat la faţa locului sistemul. La datele pe care ni le-au trimis colegii olandezi, asiguratorul a mai solicitat, având în vedere valoarea excepţională a pieselor, întărirea sistemului de securitate prin adăugarea unor elemente care să blocheze accesul la ferestre, la ieşirea de urgenţă şi alte spaţii care să nu fie direct în contact cu expoziţia. În declaraţia pe care a făcut-o conducerea muzeului figura existenţa unui post de control, 24 din 24. Tot în contract au fost introduse o serie de cerinţe specifice ale noastre, de exemplu, vitrine speciale antifurt pentru piesele deosebite. Piesele care au fost furate erau în vitrine speciale, cerute de Muzeul Naţional de Istorie. Asigurarea generală se cifrează la peste 30 milioane de euro pentru toată expoziţia, a afirmat managerul MNIR.

Coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României, aflate în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României, au fost furate în urma unui incident deosebit de grav, a anunţat Ministerul Culturii. Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislaţia românească şi standardele internaţionale privind organizarea expoziţiilor.