Conferință de presă comună Bogdan Aurescu – Peter Szijjarto
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut marţi o conferinţă de presă comună cu ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior al Ungariei, Peter Szijjarto.
Mariana Chiriță, 26.05.2020, 12:52
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu l-a primit marți, 26 mai 2020, pe ministrul afacerilor externe și comerțului exterior al Ungariei Péter Szijjártó.
Cu acest prilej, oficialul român a declarat că România este profund interesată să ieşim din logica provocărilor şi a confruntării şi propunem crearea premiselor conturării unei relaţii româno-ungare constructive civilizate, moderne, pragmatice, europene. Este nevoie să readucem în relaţia bilaterală climatul de încredere şi respect reciproc.
De aceea, între noi există o relaţie foarte bună pe care am construit-o cu multă vreme în urmă, aşa încât să putem să conferim relaţiei bilaterale o traiectorie corespunzătoare parteneriatului nostru strategic. Ne dorim o abordare pozitivă a relaţiei cu Ungaria, ca buni vecini. Ne dorim să acţionăm împreună în baza principiilor din tratatul politic din 1996, în baza declaraţiei de parteneriat strategic româno-ungar pentru Europa Secolului XXI, din 2002.
De aceea, am făcut şi facem apel la reţinere, la discernământ şi pledăm – în special în actualul context, care este marcat de efectele nocive ale crizei de COVID-19, care afectează toţi cetăţenii statelor noastre – pentru implicare deplină şi reală în construirea unei relaţii de bună vecinătate şi de parteneriat strategic autentic.
Bogdan Aurescu a spus că discuția a fost una foarte substanţială cu privire la relaţia bilaterală și că, în pofida momentelor tensionate care s-au desfăşurat în ultima perioadă, MAE s-a abţinut să reacţioneze, scopul fiind acela de a detensiona acele momente. Ministrul român a subliniat că logica de parteneriat evită în momentele critice, escaladarea.
Este o vizită care are loc într-o perioadă sensibilă, în această relaţie bilaterală, şi, aşa cum i-am mărturisit domnului ministru, am fost la început reticent cu privire la organizarea acestei vizite acum, pentru că suntem la zece zile până la ziua semnării Tratatului de la Trianon, 4 iunie, care are semnificaţii diferite pentru România şi, respectiv, pentru Ungaria. De asemenea, în ultima perioadă au existat o serie de momente tensionate la nivelul relaţiei bilaterale. Şi de asemenea, suntem într-un context excepţional, şi anume al stării de alertă în România, a spus Aurescu.
Aurescu i-a transmis omologului său că ar fi preferat ca vizita să aibă loc după data de 4 iunie, deoarece este necesară o bună pregătire a unei astfel de vizite, precizând că l-a invitat pe Peter Szijjarto la Bucureşti, deoarece România doreşte în mod cel mai sincer revenirea la o relaţie de parteneriat strategic real cu Ungaria.
Așa cum i-am transmis colegului meu, aș fi preferat ca această vizită să aibă loc după 4 iunie, pentru că este un context special și, de asemenea, pentru că este nevoie de o bună pregătire a unei astfel de vizite.
Cu toate acestea, l-am invitat pe colegul meu astăzi, la București, pentru că România dorește, în modul cel mai sincer, revenirea la o relație de parteneriat strategic real cu Ungaria și pentru că eu consider că așteptările părții române cu privire la relația bilaterală trebuie să fie comunicate direct și sincer, ca între parteneri adevărați. Am avut astăzi o discuție, aș spune, foarte substanțială și cuprinzătoare cu colegul meu.
Ministrul român a spus că dorește o abordare pozitivă cu Ungaria, adăugând: Ne dorim să acționăm împreună în baza principiilor din Tratatul politic din 1996, în baza Declarația privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI din 2002 și de aceea am făcut și facem apel la reținere, la discernământ și pledăm, în special în actualul context, care este marcat de efectele nocive ale crizei COVID-19, care afectează toți cetățenii statelor noastre, pentru implicarea deplină și reală în construirea unei relații de bună vecinătate și de parteneriat strategic autentic, care să fie în avantajul reciproc al statelor noastre și al cetățenilor români și ungari, indiferent de etnia acestora.
Aurescu a spus că discuțiile au vizat și tranzitul cetățenilor români prin Ungaria și circulația lucrătorilor transfrontalieri. Actuala criză a arătat că putem să cooperăm în față provocărilor comune pe care le-am avut, fiecare dintre statele noastre, dar și împreună.
Doresc în acest sens să transmit aprecierea noastră părții ungare, în mod special domnului ministru, pentru identificarea de soluții viabile, printr-o atitudine constructivă și promptă, pentru crearea acestui coridor de tranzit pentru cetățenii români și pentru asigurarea circulației lucrătorilor transfrontalieri. Am reușit, prin discuții bilaterale susținute, să găsim soluții în beneficiul cetățenilor noștri.
La rândul său, ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior al Ungariei, Peter,Szijjártó a îndemnat la relații bilaterale bune bazate pe respect reciproc între cele două state.
Pentru bunele relaţii trebuie să lucrăm din ambele părţi, trebuie să vedem sentimentele celor două părţi şi să le respectăm. Sperăm ca, împreună cu domnul ministru, să îmbunătăţim încontinuu relaţiile bilaterale româno-maghiare. Şi l-am rugat pe domnul ministru să vină într-o vizită oficială în Ungaria şi să continuăm dialogul deosebit de constructiv pe care l-am avut aici.
Îi respectăm pe partenerii noştri, dar ca o naţiune de peste 1.000 de ani aşteptăm, de asemenea, acest respect. Ne bazăm pe colaborarea noastră, să fie şi cu România construită pe această bună colaborare şi înţelegere, a spus Peter Szijjártó.
El a subliniat că Ungaria nu doreşte să participe la discuţii privind politica internă a României.
În ceea ce privește marcarea în acest an, pe 4 iunie, a 100 de ani de la Tratatul de la Trianon, ambii oficialii au îndemnat la respectarea semnificației acestui eveniment istoric pentru fiecare stat în parte și pentru continuarea bunei colaborări.
Tratatul de la Trianon nu înseamnă decât consfinţirea juridică la nivelul relaţiilor internaţionale a actului de importanţă cu adevărat primordială al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, prin exercitarea dreptului de autodeterminare al naţiunii române, care pentru ţara noastră reprezintă momentul principal, de referinţă al creării statului unitar modern.
Nu contestăm dreptul suveran al Ungariei de a stabili modalităţi de sărbătorire sau de comemorare a evenimentelor istorice semnificative pentru statul şi poporul ungar, doar că pentru noi acest moment are o altă semnificaţie. Este o semnificaţie secundară faţă de semnificaţia lui 1 Decembrie 1918. Prin urmare, interpretarea diferită a faptelor istorice este posibilă, dar este necesar să depăşim confruntarea generată de această interpretare diferită a faptelor istorice, să privim spre viitor, în spiritul secolului XXI, să cooperăm într-un spirit european, modern, pragmatic, în folosul generaţiilor prezente şi viitoare, a spus ministrul român.
