Muncind în România – 29.10.2024
Deficitul de forţă de muncă este indicat de majoritatea antreprenorilor din România drept principală problemă cu care se confruntă în derularea afacerilor, relevă un recent sondaj de opinie.
Sorin Iordan, 29.10.2024, 11:28
Deficitul de forţă de muncă este indicat de majoritatea antreprenorilor din România drept principală problemă cu care se confruntă în derularea afacerilor, relevă un recent sondaj de opinie. Conform cifrelor, anul trecut deficitul la nivel naţional a fost de 150.000 de angajaţi, iar estimările pentru 2026 indică o dublare a acestui număr, a declarat preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin, Cristina Chiriac.
Ea spune că nu doar România se confruntă cu astfel de dificultăţi, ci aceasta este o realitate în majoritatea ţărilor europene, însă în alte state instituţiile abilitate au găsit soluţii pentru a atenua situaţia. În România rata de ocupare este sub media europeană, numărul femeilor casnice este ridicat – circa 140.000 – iar cel al tinerilor români care pleacă la studii în străinătate şi nu se mai întorc este în creştere. Cristina Chiriac spune că nici aducerea muncitorilor străini nu este bine gestionată. Aceasta a explicat că angajatorii din România aduc din ce în ce mai multe contingente de forţă de muncă necalificată din alte ţări, fără să cuantifice efectele sociale sau culturale cel puţin pe termen mediu.
Există un fenomen cu care se confruntă majoritatea antreprenorilor, şi anume că, o dată aduşi în ţară, nu au niciun fel de instrument de coerciţie să-i poată ţine în câmpul muncii. După intrarea României în zona Schengen cu graniţele aeriene, la câteva săptămâni de la momentul la care muncitorii străini ajung în ţară cu forme legale şi li se întocmeşte contract de muncă, pleacă să lucreze într-un alt stat european. Cristina Chiriac a arătat că, în prezent, nu există nicio reglementare care să conţină un mecanism de protecţie pentru antreprenorul care investeşte în aducerea acestor muncitori.
Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind salariul minim adecvat prin care se transpune o directivă europeană al cărei scop este îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale angajaţilor. Documentul prevede ca salariul de bază minim brut garantat în plată să se stabilească anual, prin actualizare periodică, după consultarea sindicatelor şi patronatelor reprezentative la nivel naţional şi să ţină cont de costul vieţii şi de indicatorii economici şi sociali.
Potrivit proiectului, veniturile obţinute de angajaţi cuprind salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi diverse adaosuri. Salariul poate fi majorat diferenţiat, prin hotărâre de guvern, pe criterii de studii şi de vechime în muncă. În plus, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată poate fi acordat pe o perioadă de maximum doi ani, după care se acordă o sumă mai mare. Proiectul de lege mai prevede că nerespectarea dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului de bază minim stabilit prin act normativ sau a salariului minim conform contractului colectiv de muncă se pedepseşte cu amendă de la 3.000 (600) la 5.000 de lei (1.000 de euro) sau cu închisoare de până la un an, dacă aceste reglementări sunt încalcate în mod repetat.
8.298 locuri de muncă vacante sunt disponibile în capitala României, în această perioadă, informează Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti. Potrivit datelor furnizate de către agenţii economici, în evidenţa AMOFM sunt 364 de locuri de muncă destinate persoanelor cu studii superioare, 664 persoanelor cu studii medii, 4.037 muncitorilor calificaţi şi 3.233 celor necalificaţi. AMOFM Bucureşti precizează că, potrivit legii, furnizează în mod gratuit serviciul de mediere a muncii prin care se realizează punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii de raporturi de muncă sau de serviciu.
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Caraş-Severin, în vestul României, anunţă că 179 de locuri de muncă sunt vacante în judeţ. Cele mai multe, 152, sunt în municipiul Reşiţa unde se caută strungari, proiectanţi, ingineri mecanici, operatori utilaje cu comandă computerizată, ospătari, manageri magazin, muncitori necalificaţi în industria confecţiilor, mecanici auto şi electricieni. În oraşul Bocşa sunt disponibile 26 de locuri de muncă, pentru centralişti, agenţi vânzări, ingineri electromecanici, muncitori necalificaţi, maiştri şi secretare. Detalii suplimentare se găsesc pe site-ul anofm.ro.
