Jurnalul românesc – 30.12.2024
Informări și recomandări venite din partea Ministerului Afacerilor Externe: relatarea de presă potrivit căreia ambasadorul Ungariei la NATO, Istvan Balogh, i-ar fi oferit ministrului croat de Externe, Gordan Grlic Radman, un atlas geografic cu hărţi din vremea 'Ungariei Mari'.
Christine Leșcu, 30.12.2024, 13:50
Aflând de acest lucru, autoritățile de la București subliniază: „MAE a transmis în data de 18 decembrie, prin intermediul ambasadorului României la NATO, dezaprobarea faţă de circularea atlasului respectiv, care are o natură provocatoare în raport cu relaţia de partener strategic între România şi Ungaria şi de aliaţi NATO. Ministerul Afacerilor Externe reiterează şi pe această cale poziţia transmisă constant autorităţilor ungare că orice declaraţie sau gest provocator nu este de natură să contribuie la consolidarea relaţiilor parteneriale dintre România şi Ungaria. Istoria comună trebuie să rămână obiectul de studiu al istoricilor.”
Rămânem în sfera relațiilor diplomatice pentru a vă recomanda, potrivit Departamentului Consular din cadrul Ministerului român al Afacerilor Externe, evitarea oricărei călătorii în Israel, pe fondul situației de securitat, nivelul avertismentului fiind „Evitați orice călătorie!”. În același timp, Departamentul Consular a reamintit că autoritățile israeliene au decis modificarea condițiilor de intrare aplicabile cetățenilor români care călătoresc în acest stat în scop turistic. Deși nu este necesară obținerea unei vize, de la 1 ianuarie 2025, înainte de sosirea în Israel este obligatorie obţinerea unei autorizaţii electronice de călătorie, indiferent de vârstă și de tipul de pașaport deținut. Autorizația de călătorie se obține exclusiv electronic la și este valabilă doi ani de la data eliberării sau până la data expirării pașaportului, dar trebuie reînnoită dacă intervin modificări cu privire la nume, sex, cetățenie, pașaport.
De la călătorii și turism, trecem acum la cultură și, de ce nu, turism cultural. În perioada 18 decembrie 2024 – 28 februarie 2025, Institutul Cultural Român de la Varșovia organizează o expoziție de fotografii în aer liber pentru a evoca manifestațiile de stradă din București și Timișoara, manifestații care în iarna anului 1989 au dus la căderea regimului comunist. Fotografiile fac parte din arhiva Agenției de Presă Agerpres și punctează momentele importante din perioada 17-27 decembrie, dar și reacția manifestanților la evoluția evenimentelor, inclusiv euforia de după căderea comunismului. În felul acesta, ICR Varșovia și ambasada României în Polonia omagiază anul 1989 ca an al eliberării de comunism început cu alegerile parțial libere din iunie din Polonia și încheiat în România cu revoluția din decembrie.
Siteul BestBrokers.com a studiat prețurile caselor, venitul mediu net lunar, inflația și ratele dobânzilor ipotecare „reale” – adaptate la inflație – în 62 de țări din întreaga lume, informează euronews.ro Potrivit rezultatelor, prețul mediu al unei proprietăți de 100 de metri pătrați este echivalent cu 114 salarii nete în Danemarca, clasând țara nordică drept cea mai convenabilă din Europa pentru achiziționarea unei case. În continuarea clasamentului, Irlanda și Suedia sunt a doua și a treia țară cele mai accesibile din Europa, cu 123 și respectiv 129 de salarii nete, suficiente pentru a cumpăra o casă de 100 de metri pătrați. Aceasta înseamnă aproximativ 10 ani de salariu anual. Ultimele locuri în Europa sunt ocupate de Cehia și Slovacia. Din fericire, România nu se află la coada acestui top, ca în alte cazuri. Raportul arată că România se află pe locul al zecelea în clasament, unde sunt necesare 173 de salarii pentru a cumpăra o casă de 100 de metri pătrați.
Cum se situează românii comparativ cu alți locuitori ai Europei și al lumii aflăm din alte statistici publicate de siteul Euractiv. De pildă, în țările UE, oamenii au motivații foarte diferite pentru a continua să lucreze după pensionare. Astfel unii pensionari o fac pentru că nu pot trăi cu „o singură pensie”, alții pentru că le place profesia sau vor să fie de folos, alții pentru că nu vor să ajungă într-o izolare socială. În Bulgaria, de exemplu, mai mult de jumătate dintre pensionari (53,6%) continuă să lucreze din cauza nevoilor de ordin financiar.Imaginea este destul de diferită în Italia, Danemarca și Țările de Jos, unde mai mult de jumătate dintre cei care lucrează după pensionare o fac nu pentru că sunt nevoiți, ci pentru că le place să fie utili și creativi. Pe de altă parte, în Bulgaria oamenii nu încetează să lucreze, pentru că pensia nu le ajunge pentru un trai decent. La fel se întâmplă și alte state, de pildă în Cipru și România, unde avem 68,6% și, respectiv, 54,3% dintre pensionari care lucrează pentru a-și asigura venituri suficiente. La cealaltă extremă, cu o pondere foarte mică a pensionarilor care lucrează presați de nevoi financiare, se află Suedia (9,4%), Cehia (12,4%) și Luxemburg (14,4%).
