Jurnal românesc – 9.09.2015
Mihai Pelin, 09.09.2015, 12:10
Un număr de 300
de imigranţi ar putea ajunge în România începând din luna noiembrie, a
declarat, marţi, preşedintele Comisiei de Politică Externă de la Camera
Deputaţilor, László Borbély (UDMR). El a mai spus căs-a ajuns la un consens pentru
înfiinţarea unei comisii parlamentare specializate pe problema migraţiei.
Declaratiile au avut loc la finalul unei dezbateri privind criza refugiaţilor, la care
au participat comisiile reunite pentru afaceri europene din Senat şi Camera
Deputaţilor, împreună cu reprezentanţii comisiilor pentru politică externă,
apărare şi ordine publică şi ai comisiei speciale comune pentru aderarea
României la Spaţiul Schengen, ai MAE, Ministerului de Interne şi Preşedinţiei. Seful statului, Klaus Iohannis, a
declarat că România poate primi 1.785 de imigranti. El a convocat pentru 17 septembrie CSAT, în cadrul
căruia va prezenta punctul său de vedere cu privire la păstrarea unor cote
voluntare de imigranţi, nu impuse la nivel european. Şi
premierul Victor Ponta a subliniat că România nu este de acord cu stabilirea
unor cote obligatorii de imigranţi pe care să îi găzduiască.
Preşedintele
Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mişu Negriţoiu, dă asigurări
populaţiei şi service-urilor auto că există bani pentru plata despăgubirilor în
dosarele înregistrate la Societatea Astra. El a explicat că există, totuşi,
unele întârzieri de plată pentru că plaţile efective nu pot fi făcute până nu
se declară falimentul societăţii Astra. Mişu Negriţoiu a mai spus că ASF
monitorizează cererile şi situaţiile de la service-uri şi nu există niciun
motiv pentru unii asiguratori să crească preţul la poliţele RCA. ASF a
atenţionat persoanele implicate în accidente auto şi care ar fi trebuit să se
adreseze Societăţii Astra pentru constatarea daunelor să nu se lase înşelate de
intermediari de asigurări falşi şi să anunţe Poliţia în cazul în care li se
solicită bani pentru constatări. Păgubiţii trebuie să se adreseze acum doar
Fondului de Garantare a Asiguraţilor, deoarece nici o altă constatare de daune
nu este valabilă. Reamintim că, ASF a cerut în 26 august, intrarea în faliment
a Astra Asigurări, aflată în administrare specială, după ce compania nu a
reuşit să atragă 425 milioane lei (96 milioane euro)la capital, despăgubirile
urmând să fie acordate de Fondul de Garantare.
În România, în
luna iulie 2015, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2563 lei (580
euro), cu 1,9% mai mare decât în luna iunie 2015, conform Institutului Naţional
de Statistică. Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1849 lei
(418 euro), în creştere faţă de luna precedentă cu 31 lei (1,7%).
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au
înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (4907 lei), iar
cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1088 lei). Comparativ cu luna iulie a
anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,6%. În
sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu
net faţă de luna precedentă în administraţie publică
(2,2%), sănătate şi asistenţă socială (1,3%). În învăţământ s-a înregistrat o
scădere a câştigului salarial mediu net (-3,4%) ca urmare a reducerii sumelor
reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare.
Comisia
românilor de pretutindeni din Senatul de la Bucureşti a avizat favorabil
propunerea legislativă privind instituirea Zilei Naţionale a Unirii Basarabiei
cu România. Propunerea legislativă, care îl are ca iniţiator pe deputatul Tomac
Eugen, are ca obiect instituirea zilei de 27 martie ca Ziua Naţională a Unirii
Basarabiei cu România. Iniţiativa prevede ca Guvernul şi autorităţile publice
centrale şi locale să ia măsurile necesare pentru ca în data de 27 martie să
fie arborat drapelul României şi intonat Imnul naţional. De asemenea, Ziua
Naţională a Unirii Basarabiei cu România poate fi marcată de autorităţile
administraţiei publice, organizaţii neguvernamentale, muzee, reprezentanţele
României în străinătate, prin evenimente şi manifestări cultural-ştiinţifice.
După ce Comisiile de administraţie şi cultură din Senat se vor exprima prin
raport asupra propunerii legislative, proiectul intră în dezbaterea plenului
Senatului.
