Jurnal românesc – 6.03.2014
Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că România merită să fie în Schengen şi că orice întârziere a aderării este cauzată de chestiuni interne ale altor ţări. Prevazută, iniţial, pentru primăvara lui 2011, aderarea României şi Bulgariei la Schengen a fost amânată în repetate rânduri. Reproşurile aduse celor două ţări sunt legate de lipsa reformelor în justiţie şi de ineficienţa în combaterea crimei organizate. Pe de alta parte, candidat desemnat al Partidului Socialiştilor Europeni pentru preşedinţia Comisiei Europene, Martin Schulz a afirmat ca recenta evoluţie a economiei româneşti şi rapida îmbunătăţire a absorbţiei de fonduri UE sunt încurajatoare. El a mai spus că este decis să vină în România în campania pentru alegerile europene şi să le transmită românilor mesajul că ţara lor este una foarte importantă în Europa şi că vocea lor contează. Social-democratul german a declarat că va face apel la români să meargă la vot în mai, deoarece alegerile europene din acest an sunt foarte importante, într-un moment în care sprijinul public pentru proiectul european este subminat prin clişee retorice precum migraţia sărăciei, turism social sau abuzuri asupra sistemelor de securitate socială.
Leyla Cheamil, 06.03.2014, 11:40
Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că România merită să fie în Schengen şi că orice întârziere a aderării este cauzată de chestiuni interne ale altor ţări. Prevazută, iniţial, pentru primăvara lui 2011, aderarea României şi Bulgariei la Schengen a fost amânată în repetate rânduri. Reproşurile aduse celor două ţări sunt legate de lipsa reformelor în justiţie şi de ineficienţa în combaterea crimei organizate. Pe de alta parte, candidat desemnat al Partidului Socialiştilor Europeni pentru preşedinţia Comisiei Europene, Martin Schulz a afirmat ca recenta evoluţie a economiei româneşti şi rapida îmbunătăţire a absorbţiei de fonduri UE sunt încurajatoare. El a mai spus că este decis să vină în România în campania pentru alegerile europene şi să le transmită românilor mesajul că ţara lor este una foarte importantă în Europa şi că vocea lor contează. Social-democratul german a declarat că va face apel la români să meargă la vot în mai, deoarece alegerile europene din acest an sunt foarte importante, într-un moment în care sprijinul public pentru proiectul european este subminat prin clişee retorice precum migraţia sărăciei, turism social sau abuzuri asupra sistemelor de securitate socială.
Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creştere de 5,1% în ultimul trimestru al anului trecut comparativ cu perioada similară a anului 2012, potrivit estimărilor publicate de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). Acesta este cel mai mare avans anual înregistrat de o ţară membră a Uniunii Europene. România a devansat Letonia, Lituania şi Suedia, care au înregistrat creşteri între 3% şi 3,6%. In ultimul trimestru al anului trecut, Uniunea Europeană a înregistrat o creştere economică anuală de 1,1% iar zona euro un avans de 0,5%. Potrivit Institutului Naţional de Statistică din Romania, Produsul Intern Brut estimat pentru întregul an 2013 a fost de 140 de miliarde de euro. Cele mai importante contribuţii la creşterea PIB în 2013, comparativ cu 2012, le-au avut industria şi agricultura.
Aproximativ 100 de etnici tătari au protestat, miercuri, la Constanţa, în faţa Consulatului Rus. Ei au cerut retragerea Rusiei din Crimeea, provincie din Ucraina unde comunitatea tătară este foarte bine reprezentată. Protestatarii au scandat „Putin, afară din Ucraina!” şi „Crimeea, pământ tătăresc” si au ţinut un moment de reculegere în memoria victimelor din Ucraina. Unul dintre iniţiatorii protestului, fostul secretar de stat Sali Negiat, a declarat că atât Crimeea, cât şi Ucraina trebuie să aibă un parcurs european.
Fostul ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, Cristian David, este urmărit penal pentru abuz în serviciu sub forma participaţiei improprii, uz de fals şi fals în declaraţii, informează Direcţia Naţională Anticorupţie. Potrivit procurorilor, Cristian David a consemnat în fals, la rubrica Venituri din alte surse, primirea a 60.000 de euro, cu titlu de „restituire împrumut”, pentru a justifica, în declaraţia de avere depusă in iunie 2013, intrarea în patrimoniul său a unei sume de bani pe care nu o putea justifica prin mijloace licite. Pe 26 februarie, Cristian David şi-a dat demisia din funcţia de ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni.