Jurnal românesc – 4.12.2014
Problemele de la secţiile de votare din străinătate au declanşat o mobilizare, cel puţin la nivel declarativ, a parlamentarilor pentru a începe lucrările la codul electoral, astfel încât să fie adoptat votul prin corespondenţă şi cel electronic. Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a decis ca 30 iunie 2015 să fie termenul final până la care Comisia specială parlamentară comună să elaboreze modificările la legislaţia electorală. În urmă cu o săptămână, membrii Comisiei au stabilit, în prima şedinţă, să abordeze cu prioritate subiectul votului diasporei la recentele alegeri prezidenţiale. Ei au căzut de acord că este nevoie de o metodă alternativă de vot pentru românii plecaţi în străinătate.
Roxana Vasile, 04.12.2014, 12:19
Problemele de la secţiile de votare din străinătate au declanşat o mobilizare, cel puţin la nivel declarativ, a parlamentarilor pentru a începe lucrările la codul electoral, astfel încât să fie adoptat votul prin corespondenţă şi cel electronic. Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a decis ca 30 iunie 2015 să fie termenul final până la care Comisia specială parlamentară comună să elaboreze modificările la legislaţia electorală. În urmă cu o săptămână, membrii Comisiei au stabilit, în prima şedinţă, să abordeze cu prioritate subiectul votului diasporei la recentele alegeri prezidenţiale. Ei au căzut de acord că este nevoie de o metodă alternativă de vot pentru românii plecaţi în străinătate.
Ministerul Afacerilor Externe a salutat, miercuri, anunţul autorităţilor americane privind scăderea procentului ratei de refuz a solicitărilor de viză din partea cetăţenilor români în anul fiscal 2013-2014 pentru prima oară sub pragul de 10%. Potrivit unui comunicat al diplomaţiei de la Bucureşti, această evoluţie consolidează trendul descrescător înregistrat în perioada 2010-2014. Totodată, MAE îşi exprimă speranţa ca această tendinţă se va menţine şi anul viitor, ea fiind relevantă din perspectiva progreselor continue înregistrate de România pe linia îndeplinirii criteriilor aferente includerii în programul Visa Waiver, de eliminare a vizelor de călătorie în SUA.
Exercitarea profesiei de bonă a fost reglementată, miercuri, printr-o lege adoptată de Camera Deputaţilor. Persoana care doreşte să exercite profesia de bonă trebuie să aibă o calificare în domeniu, atestată printr-un document actualizat anual. Pot fi bone doar persoanele care dovedesc printr-un raport eliberat în condiţiile legi că sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic, ca nu sunt dependente de droguri sau alcool şi nu au antecedente penale. Potrivit legii, o bonă poate îngriji cel mult patru copii care au până în patru ani. Pentru copiii mai mari, bona poate oferi simultan servicii de supraveghere pentru cel mult şase copii. Părinţii vor avea obligaţia să încheie cu bonele contracte de muncă. Aceste documente vor fi însoţite de un plan de activităţi, stabilit de comun acord cu reprezentantul legal al copilului şi persoana angajată. Legiferarea acestui domeniu de activitate era necesară, întrucât în ultimii ani au apărut în presă nenumărate cazuri în care persoane nepotrivite au fost angajate de părinţi pentru a avea grijă de copii.
România va deţine o parte din Staţia Spaţială Internaţională şi va contribui la dezvoltarea celei mai noi rachete europene – Ariane 6. Potrivit ministrului delegat pentru cercetare, Mihnea Costoiu, acceptarea în program alături de doar alte 11 state membre este o şansă pentru industria spaţială din ţara noastră, care poate demonstra că este competitivă. Dumitru Prunariu, membru în cadrul Consiliului de Administraţie al Agenţiei Spaţiale Române, este de părere, şi el, că beneficiile sunt de a putea efectua experimente proprii care, valorificate la nivel european, pot să aducă României avantaje nu numai ştiinţifice, dar şi materiale.
Speranţa de viaţă a crescut semnificativ din anii 90 în Uniunea Europeană, dar există în continuare disparităţi puternice între ţări, se arată într-un raport anual privind sănătatea în Europa publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). În medie, în cele 28 de state membre ale UE, speranţa de viaţă la naştere era de 79,2 ani în 2012, cu 5,1 ani mai mult decât în 1990. Creşterea se explică în principal prin reducerea semnificativă a mortalităţii cauzate de boli cardiovasculare, în special la persoane cu vârsta între 50 şi 65 de ani. Spania (care are o speranţă de viaţă de 82,5 ani), Italia (82,4 ani) şi Franţa (82,1 ani) sunt ţările europene cu cea mai mare speranţă de viaţă. Ţările din Europa de Est şi cele baltice se află la coada clasamentului: speranţa de viaţă este sub 75 de ani în România, Bulgaria, Letonia sau Lituania.
