Jurnal românesc – 31.08.2016
Autorităţile române şi ucrainene continuă discuţiile pentru proiectul construcţiei noului pod peste râul Tisa din zona Sighetu Marmaţiei. Partea ucraineană solicită modificări la proiectul iniţial, care, după obţinerea unor autorizaţii, va fi analizat de Comisia Tehnică Economică din Ministerul Transporturilor de la Bucureşti. În zilele următoare, reprezentanţi ai Apelor Române şi ai agenţiei ucrainene similare se vor întâlni cu proiectantul podului, pentru efectuarea de măsurători topografice şi stabilirea unor elemente de comun acord. Consiliul Judeţean Maramureş a aprobat, deja, avizul pentru Planul Urbanistic Zonal, necesar construcţiei podului comercial peste Tisa.
Mihai Pelin, 31.08.2016, 12:30
Premierul român Dacian Cioloş a propus ca ziua de joi, 1 septembrie, să fie declarată Zi de Doliu Naţional în memoria celor 11 români care au murit în cutremurul din Italia. Primul ministru a făcut anunţul după ce a asistat, marţi, la Amatrice, la funeraliile naţionale pentru 37 dintre victimele cutremurului din peninsulă. Totodată, Dacian Cioloş i-a vizitat de sinistraţii români care şi-au pierdut locuinţele şi a spus că executivul va rezolva, dincolo de sprijinul finaciar, şi partea birocratică. Aflat la rândul său în Italia, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a precizat că familiile de români care au rămas fără locuinţe după cutremurul din Italia pot beneficia de ajutoarele financiare puse la dispoziţie de autorităţile de la Bucureşti, după ce depun declaraţii pe propria răspundere. Cererea tip este disponibilă la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din Italia sau la agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială din ţară.
România trebuie să contribuie activ la efortul de acţiune al comunităţii internaţionale, al UE şi al NATO, adică al comunităţii de valori căreia îi aparţine, a apreciat seful statului roman, Klaus Iohannis, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei,care are loc în aceste zile la Bucureşti. În acelaşi timp, stabilitatea şi creşterea economică a României, dependenţa energetică redusă, predictibilitatea noastră democratică şi în susţinerea statului de drept, dar şi derularea acţiunii de politică externă şi securitate sunt atu-uri foarte importante, mai ales în această regiune. Ele trebuie folosite cu înţelepciune şi viziune, astfel încât România să fie mai puternică şi mai eficientă, a mai spus şeful statului român. La Reuniune sunt prezenti şefii misiunilor diplomatice ale României, membri ai Guvernului şi ai Parlamentului, reprezentanţi ai corpului diplomatic străin acreditat la Bucureşti, ai societăţii civile, mediului academic şi de afaceri, directorii institutelor culturale româneşti. Până pe 1 septmebrie, sunt dezbatute subiecte precum evoluţiile mediului de securitate, viitorul construcţiei europene, negocierile pe marginea Brexit, terorism, migraţie, consolidarea economică. Ultima zi a reuniunii este dedicată tematicii românilor de pretutindeni.
Republica Moldova se pregăteşte pentru alegerile prezidenţiale. La scrutinul din 30 octombrie cetăţenii îşi vor alege preşedintele prin vot direct, după o pauză de 16 ani, perioadă în care şeful statului a fost votat de Parlament. Sondajele de opinie publicate în ultima perioadă de timp îi cotează cu cele mai multe şanse pe lideurl Partidului Socialiştilor, Igor Dodon, de orientare pro-moscovită, şi pe pro-occidentala Maia Sandu, fost ministru al educaţiei, care s-a remarcat prin reforme promovate în acest domeniu. Sondajele mai arată că va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui. Marea necunoscută deocamdată este candidatura Partidului Democrat, principala formaţiune aflată în prezent la guvernare. Din 2001, preşedintele Republicii Moldova era ales de parlament, însă în luna martie, Curtea Constituţională a dispus revenirea la alegerile prezidenţiale directe.
