Jurnal românesc – 31.03.2015
Vidul legislativ din domeniul securităţii naţionale afectează potenţialul operaţional al Serviciului Român de Informaţii, cu consecinţe greu de anticipat asupra securităţii naţionale, a declarat, marţi, într-un interviu pentru Agerpres, directorul SRI, Eduard Hellvig. Pe de alta parte, Hellvig a vorbit despre situaţia din regiune şi a spus că nu exclude „demonstraţii de forţă şi provocări din partea Rusiei”, dar a indicat că pentru moment criza din Ucraina nu reprezintă o ameninţare militară iminentă şi directă pentru România. Şeful SRI a mai spus că România, ca stat de graniţă al UE, are un rol important în stoparea migraţiei ilegale dinspre Balcani, în condiţiile amplificării afluxului de refugiaţi, în special din Siria.
România Internațional, 31.03.2015, 13:26
Vidul legislativ din domeniul securităţii naţionale afectează potenţialul operaţional al Serviciului Român de Informaţii, cu consecinţe greu de anticipat asupra securităţii naţionale, a declarat, marţi, într-un interviu pentru Agerpres, directorul SRI, Eduard Hellvig. Pe de alta parte, Hellvig a vorbit despre situaţia din regiune şi a spus că nu exclude „demonstraţii de forţă şi provocări din partea Rusiei”, dar a indicat că pentru moment criza din Ucraina nu reprezintă o ameninţare militară iminentă şi directă pentru România. Şeful SRI a mai spus că România, ca stat de graniţă al UE, are un rol important în stoparea migraţiei ilegale dinspre Balcani, în condiţiile amplificării afluxului de refugiaţi, în special din Siria.
Companiile americane caută o piaţă stabilă, transparentă şi predictibilă, a afirmat Însărcinatul cu afaceri al Statelor Unite la Bucureşti, Dean Thompson. El a participat la conferinţa „Noi perspective de cooperare româno-americane în baza Parteneriatului Strategic”. El a mai spus că Guvernul român trebuie să se asigure că la conducerea companiilor de stat sunt manageri profesionişti, selectaţi printr-o procedură transparentă şi fără influenţe politice. Şi preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că mai multă predictibilitate şi transparenţă a actului guvernamental şi a procesului legislativ sunt condiţii esenţiale pentru atragerea de noi investiţii sau extinderea celor existente.
România şi Republica Moldova au convenit, luni, să faciliteze transferurile electronice de bani prin intermediul serviciilor poştale naţionale. Astfel, vor putea fi transferate sume de până la 1000 de euro cu un comision unic în valoare de 5 euro, în condiţii mai avantajoase decât cele de pe piaţă. Transferurile vor putea fi efectuate de la orice oficiu poştal din Republica Moldova sau România în ambele direcţii, iar banii vor putea fi ridicaţi în decursul a 24 de ore. Banii vor putea fi transferaţi în lei moldoveneşti sau româneşti, dar şi în euro, a precizat directorul companiei „Poşta Moldovei”, Serghei Nastas.
Pe 1 aprilie va avea loc votul în Camera Deputaţilor pentru cerearea DNA de reţinere şi arestare preventivă în cazul deputatului UDMR, Marko Attila. Acesta este acuzat de abuz în serviciu într-un dosar în care au mai fost arestaţi preventiv fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, şi deputatul PNL, Theodor Nicolescu. Marko Attila se află din decembrie 2014 la Budapesta, unde a plecat înainte ca plenul Camerei să voteze pentru o altă cerere de arestare formulată de procurorii DNA în Dosarul Retrocedărilor. Deputatul UDMR este deja condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de corupţie.
Bulgaria şi România au fost şi în 2014 ţările cu cea mai ieftină mână de lucru din UE. Potrivit datelor publicate luni de biroul de statistică al Uniunii Europene, Eurostat, în Bulgaria costul orar cu un angajat a fost de 3,8 euro, iar in Romania de 4,6 euro. La polul opus se afla Danemarca, unde costul orar cu un salariat este de 40,3 euro. Cheltuiala medie orară cu un angajat în Uniunea Europeană este de aproape 25 de euro, iar în zona euro de peste 29 de euro. Totusi, potrivit datelor Eurostat, Romania este lider în rândul statelor care nu sunt membre ale zonei euro, in ceea ce priveste creşterea costurilor orare cu mâna de lucru. Între 2013 şi 2014, aceste costuri, exprimate în moneda locală, au crescut cu 6%.
