Jurnal românesc – 31.01.2025
Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că până joi, la ora 11,00, 1.369 de alegători cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au făcut cereri de vot prin corespondenţă şi 693 au cerut exercitarea votului la o secţie din afara ţării la scrutinul prezidenţial din 4 mai.
Roxana Vasile, 31.01.2025, 11:22
Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că până joi, la ora 11,00, 1.369 de alegători cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au făcut cereri de vot prin corespondenţă şi 693 au cerut exercitarea votului la o secţie din afara ţării la scrutinul prezidenţial din 4 mai. Cererile au fost înregistrate pe portalul www.votstrainatate.ro în primele 10 zile de la declanşarea procedurii, în 20 ianuarie. Potrivit unui comunicat al AEP, la alegerile pentru preşedintele României din anul 2025, alegătorul poate vota la orice secţie din străinătate, chiar dacă nu s-a înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro. Înregistrarea este necesară doar pentru votul prin corespondenţă sau pentru înfiinţarea unei secţii mai aproape de casă. Termenul-limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate prin corespondenţă este 20 martie, ora 23,59, iar cel pentru înscriere ca alegător în străinătate la o secţie este 4 martie, ora 23,59. Conform site-ului AEP, cele mai multe cereri pentru vot prin corespondenţă s-au înregistrat, până în prezent, în Germania – 325, urmată de Marea Britanie – 233, Elveţia – 138, Franţa – 87, Spania – 84 şi Statele Unite – 77.
Numărul cetăţenilor Republicii Moldova cu reşedinţă permanentă pe teritoriul republicii care au declarat limba română drept limbă maternă a crescut în ultimii zece ani de la 23,2% la 31,3% în prezent, arată datele preliminare ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2024, prezentate, joi, la Chişinău. Rusa a fost declarată limbă maternă de 11,1%, găgăuza de 3,8%, iar ucraineana de 2,9% din locuitorii Republicii Moldova. Totodată, potrivit datelor prezentate, circa 49% din respondenţi au declarat că vorbesc ‘limba moldovenească’, cifră în scădere cu aproape 8% comparativ cu recensământul din 2014. De menţionat că, din 2023, limba română a devenit, oficial, limbă de stat în Republica Moldova, înlocuind sintagma ‘limba moldovenească’ în Constituţia ţării. În ce priveşte structura etnică, peste 77% s-au declarat moldoveni, circa 8% români, aproape 5% ucraineni, peste 4% găgăuzi, peste 3% – ruşi, 1,6% – bulgari, 0,4% – rromi, iar 0,5% au precizat altă etnie. La data de 8 aprilie 2024, 2.401.200 de persoane aveau reşedinţa permanentă în Republica Moldova. Dintre aceştia, peste 83% deţin doar cetăţenia republicii, 15,6% au dublă cetăţenie, iar 0,9% sunt cetăţeni ai altor state. Recensământul populaţiei şi locuinţelor s-a desfăşurat în perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024.
Ministerul de Externe reiterează avertismentul ferm adresat cetăţenilor români să evite orice călătorie în Republica Democratică Congo, având în vedere riscurile majore de securitate pentru integritatea civililor care afectează disponibilitatea zborurilor comerciale şi a rutelor de deplasare, în special în contextul infrastructurii precare din această ţară. Cetăţenii români care se află în Congo sunt sfătuiţi să evite orice deplasare în regiunile estice şi nord-estice ale ţării, în special în zonele de frontieră cu Burundi, Rwanda şi Uganda, în proximitatea localităţilor Goma şi Bukavu, având în vedere conflictul militar în desfăşurare din provincia Kivu. MAE avertizează, totodată, că, în acest stat, riscul de infestare cu febră virală hemoragică este, în continuare, ridicat. România nu are misiune diplomatică sau oficiu consular de carieră în Republica Democratică Congo. În situaţii de urgenţă, cetăţenii români pot adresa solicitări de asistenţă/protecţie consulară statelor membre ale Uniunii Europene care au misiuni diplomatice încă operaţionale. De asemenea, îşi pot înregistra prezenţa în Congo pe www.econsulat.ro sau pot solicita asistenţă consulară telefonică Ambasadei României în Angola.
Ministerul de Externe a lansat, miercuri, 29 ianuarie, programul anual de burse oferite de România cetăţenilor străini din statele non-UE pentru anul universitar 2025-2026. Programul urmăreşte dezvoltarea şi aprofundarea pe termen lung a relaţiilor bilaterale cu statele de provenienţă a studenţilor, precum şi promovarea mai eficientă a instituţiilor de învăţământ superior româneşti la nivel global. ‘Numărul dosarelor de înscriere a crescut constant, de la 959 în anul universitar 2020-2021, la 81.914 în 2024-2025’ – a precizat secretarul de stat pentru relaţii instituţionale, Janina Sitaru. Candidaţii interesaţi de Programul de burse pentru anul universitar 2025-2026 pot obţine informaţii despre program atât pe platforma Study in Romania, cât şi pe site-ul MAE, secţiunea Burse oferite cetăţenilor străini de statul român prin MAE. Aplicaţiile individuale ale candidaţilor pot fi încărcate pe platforma online în perioada 29 ianuarie – 12 martie, rezultatele selecţiei urmând a fi anunţate în jurul datei de 30 iunie.
