Jurnal românesc – 3.05.2016
Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a realizat o rubrică de Întrebări frecvente pentru alegătorii din străinătate” privind procedura de votare la alegerile parlamentare care vor avea loc la sfârşitul acestui an.
Carmen Săndulescu, 03.05.2016, 12:41
Rubrica prezintă răspunsuri la cele mai uzuale întrebări adresate de cetăţenii români din afara graniţelor cu privire la procedura de vot pentru acest scrutin. Ea se regăseşte în secţiunea dedicată alegerilor parlamentare 2016 de pe site-ul MAE.
În ultimii ani, relațiile economice dintre România și Republica Moldova au avansat semnificativ, ceea ce este un semnal că și cele politice sunt în ascensiune, a declarat recent într-o dezbatere publică ambasadorul României la Chișinău, Marius Lazurca, citat de Radio Chisinau.
După mai mulți ani când majoritatea populației era pro-europeană, acum mai mulți și-ar dori integrarea în spatiul estic, astfel că din acest motiv al lipsei unei majorități solide incontestabile, mai multe partide nu-și pot crea un program de țară.
Totuși, Marius Lazurca s-a arătat convins că indiferent de elita politică de la Chișinău relațiile cu România nu se vor mai degrada ca în trecut.
„Oricine va guverna în viitor Republica Moldova nu va putea reinstala sârma ghimpată nici pe Prut, nici în mințele sau sufletele noastre, fiindcă s-a trecut deja de punctul de ireversibilitate al sincronizării dintre noi”, a explicat diplomatul.
Aflat la sfârsit de mandat, ambasadorul Marius Lazurca a făcut o paralelă între relațiile moldo-române din 2010, când a venit la Chișinău și cele din prezent. El a menționat că între timp, România a urcat de pe trei pe primul loc în topul partenerilor externi ai Republicii Moldova.
Iar principala explicație este că în această perioadă s-au îmbunătățit și relațiile politice dintre cele două state, pentru că agenții economici sunt foarte atenți în această privință. În plus, România a atras produsele moldovenești după ce Federația Rusă le-a impus embargou.
Vorbind despre investiţiile românești în Republica Moldova, care, potrivit experților sunt încă foarte mici, Marius Lazurca a explicat că pe de o parte, românii încă nu investesc peste hotare, iar în al doilea rând, nu întotdeauna investițiile românești au fost bine primite în Republica Moldova.
În acest sens, el a dat exemplul unei companii din Iași care de câțiva ani încearcă să deschidă o afacere de aproximativ 15 milioane de euro peste Prut, dar nu reușește, mai scrie Radio Chisinau.
Ceea ce Republica Moldova primeşte de la Uniunea Europeană are o logică a integrării, a spus acelaşi Marius Lazurca.
Potrivit diplomatului român, Uniunea Europeană este cel mai prestigios club politic, economic şi social din lume. E bine ca Republica Moldova să fie în anticamera” acestui club şi nu în stradă. Această poziţie este onorantă pentru Moldova şi i-a adus beneficii. Republica Moldova, dacă utilizează instrumentele din Parteneriatul Estic, din politica de vecinătate, se europenizează şi devine din ce în ce mai compatibilă cu valorile economice, politice, sociale ale UE şi din ce în ce mai aproape de statutul de ţară-candidat şi, la limită, de ţară membră”, a declarat ambasadorul Marius Lazurca
Vă semnalăm o apariţie filatelică de excepţie, la Chişinău, în cinstea Zilei Românilor din Balcani: aromâni şi meglenoromâni.
Este vorba despre timbre personalizate „Recunoașterea drepturilor naționale ale românilor din Balcani (aromâni și meglenoromâni). Iradeaua din 9 mai 1905” – emise de Biroul Marca Personalizată al Întreprinderii de Stat Poșta Moldovei, la comanda Asociației „Răsăritul Românesc” din Chișinău. Colița cuprinde 3 serii a câte 5 timbre fiecare. Timbrele se află în circuit poștal, fiind acceptate de orice oficiu poștal din Republica Moldova pentru orice fel de expediții naționale și internaționale.
Prima serie de 5 timbre reprezintă, în afara textului dispus eliptic și a semnăturii în alfabet arab a sultanului Abdul Hamid al II-lea care a semnat Iradeaua din 9 mai 1905, la cererea insistentă a României, imaginea Regelui Carol I, care, după Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a fost unul dintre protectorii culturali ai românilor din Balcani (aromâni și meglenoromâni).
A doua serie reprezintă imaginea Ministrului Afacerilor Străine al României din 1905, generalul Iacob Lahovary.
A treia serie reprezintă imaginea lui Alexandru Emanoil Lahovary, Trimisul Extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar al României la Constantinopol, care a avut principalul merit în obținerea Iradelei din 9 mai 1905.
Semnarea Iradelei a reprezentat un mare succes diplomatic al României în favoarea minorităților sale înrudite meglenoromână și aromână.
