Jurnal românesc – 29.09.2020
Autoritatea
Electorală Permanentă a făcut publice statele în care comunităţile de români au
depus cele mai multe solicitări în vederea organizării de secţii de vot pentru
alegerile parlamentare din decembrie. Cele mai multe cereri au fost primite de
la românii din Marea Britanie (816), Germania (421), Spania (385), Italia
(322), Olanda (282), Moldova (216), Franţa (196), Belgia (191), Austria (116)
şi Statele Unite ale Americii (84). Cele mai puţine, câte una, au fost din Chile,
Albania, Slovenia, Estonia şi Belarus. Termenul limită de înregistrare pentru
votul clasic, la urne, a expirat pe 21 septembrie, dată până la care au fost
depuse 3.939 cereri. În ceea ce priveşte votul prin corespondenţă, a fost
depăşit pragul de 15.000. Cele mai multe cereri depuse, până în prezent, au
provenit de la conaţionalii din Marea Britanie (aproape 3.500), Germania (peste
2.300) şi Spania (circa 1.200). Cele mai puţine sunt de la românii din Ucraina,
Africa de Sud, Iran, Congo şi India – câte una. Termenul limită până la care
românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se pot înscrie pe portalul
votstrainatate.ro cu opţiunea votului prin corespondenţă este 22 octombrie.
Scrutinul legislativ este programat să se desfăşoare în afara ţării pe parcursul
a două zile, pe 5 şi 6 decembrie.
Sorin Iordan, 29.09.2020, 12:05
Autoritatea
Electorală Permanentă a făcut publice statele în care comunităţile de români au
depus cele mai multe solicitări în vederea organizării de secţii de vot pentru
alegerile parlamentare din decembrie. Cele mai multe cereri au fost primite de
la românii din Marea Britanie (816), Germania (421), Spania (385), Italia
(322), Olanda (282), Moldova (216), Franţa (196), Belgia (191), Austria (116)
şi Statele Unite ale Americii (84). Cele mai puţine, câte una, au fost din Chile,
Albania, Slovenia, Estonia şi Belarus. Termenul limită de înregistrare pentru
votul clasic, la urne, a expirat pe 21 septembrie, dată până la care au fost
depuse 3.939 cereri. În ceea ce priveşte votul prin corespondenţă, a fost
depăşit pragul de 15.000. Cele mai multe cereri depuse, până în prezent, au
provenit de la conaţionalii din Marea Britanie (aproape 3.500), Germania (peste
2.300) şi Spania (circa 1.200). Cele mai puţine sunt de la românii din Ucraina,
Africa de Sud, Iran, Congo şi India – câte una. Termenul limită până la care
românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se pot înscrie pe portalul
votstrainatate.ro cu opţiunea votului prin corespondenţă este 22 octombrie.
Scrutinul legislativ este programat să se desfăşoare în afara ţării pe parcursul
a două zile, pe 5 şi 6 decembrie.
Alina Orosan a
fost aleasă preşedinte al Comitetului consilierilor juridici pe probleme de
drept internaţional public, informează Ministerul de Externe. Românca, director
general pentru afaceri juridice în cadrul MAE, este primul reprezentant al
României ales în această funcţie de la înfiinţarea Comitetului în 1991.
Principalele sale atribuţii vizează pregătirea şi prezidarea sesiunilor de
lucru şi asigurarea reprezentării Comitetului în relaţie cu alte organisme ale
Consiliului Europei. Alegerea reprezentantului României în această
funcţie este o recunoaştere a participării active şi constante a delegaţiei
române la activitatea Comitetului, în sprijinul valorificării depline a
potenţialului Comitetului de a contribui la dezvoltarea dreptului internaţional
public, precum şi la consolidarea dialogului interguvernamental pe probleme
juridice, a transmis centrala de la Bucureşti. Comitetul consilierilor
juridici pe probleme de drept internaţional public este compus din
reprezentanţi ai celor 47 de state membre ale Consiliului Europei, alături de
delegaţi din state terţe şi organizaţii internaţionale cu statut de observator.
Comitetul se întruneşte de două ori pe an, de regulă, la Strasbourg, şi
examinează chestiuni de actualitate privind dreptul internaţional public,
adoptă opinii şi îndeplineşte rolul de Observator european al rezervelor la
tratatele internaţionale.
Instantanee realizate de Ioana Moldovan sunt
expuse în capitala Germaniei în cadrul festivalului Berlin – Luna Europeană
Fotografiei, cel mai mare eveniment german de profil. Intitulată The Time
Between, expoziția cu lucrările româncei este organizată de ICR Berlin şi
curatoriată de Alexandra Crăsnaru Dragomir şi Daniela Duca. Manifestarea este
structurată pe două componente. Prima parte cuprinde imagini şi texte dintr-o
serie de reportaje despre criza refugiaților realizate de Ioana Moldovan între
2013 și 2016 precum şi dintr-un reportaj pe aceeaşi temă, realizat în Turcia,
in februarie 2020. A doua parte urma să documenteze eforturile de integrare
depuse de refugiații din locuințele sociale din Germania şi fusese programată
pentru perioada aprilie – mai, însă nu a mai avut loc din cauza măsurilor
restrictive impuse pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus. Cu
toate acestea, artista a închiriat o autorulotă și a călătorit prin România
pentru a surprinde cum afectează pandemia viața de zi cu zi. Expoziţia va putea
fi vizitată în perioada 30 septembrie – 13 noiembrie.
Autoritățile din
România vor căuta soluții concrete pentru ca în Republica Moldova
să fie ridicat un nou sediu pentru Filarmonica Națională Serghei
Lunchevici din Chişinău, distrusă de un incendiu, a anunţat ministrul
Culturii de la București, Bogdan Gheorghiu. Oficialul român s-a declarat
solidar cu toți artiștii din stânga Prutului care au rămas acum fără
casă, dar și de spectatorii care așteptau redeschiderea edificiului
aflat în reconstrucție cu prilejul aniversării a 80 de ani de la înființare.
Radio Chişinău transmite că incendiul de săptămâna trecută a distrus
biblioteca, săli de repetiții, dar și instrumente, printre care patru piane
vechi ce valorau, fiecare, peste 100.000 euro. Autorităţile de la Chişinău
estimează că reconstrucţia Filarmonicii va costa sute de milioane de lei, iar
oameni de cultură şi iubitori de artă au început deja să strângă bani.
