Jurnal românesc – 29.09.2015
Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat, la întâlnirea de la New York cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Statele Unite, că asigurarea votului prin corespondenţă la alegerile din 2016 va fi o dovadă de maturizare a clasei politice româneşti. Şeful statului a declarat că votul prin corespondenţă este un proiect la care ţine în mod special, nu din raţiuni politice, ci ca exemplu al unei relaţii corecte între stat şi cetăţean în garantarea unui drept fundamental, dreptul la vot. Iohannis a adăugat că, în condiţiile în care Parteneriatul strategic cu Washingtonul reprezintă una dintre coordonatele fundamentale ale politicii externe a Bucureştiului, comunităţile româneşti din America sunt un liant între cele două state.
Bogdan Matei, 29.09.2015, 12:40
Peste 300 de voluntari americani şi români au curăţat de gunoaie plaja din staţiunea Mamaia, într-o acţiune organizată de Ambasada americană la Bucureşti şi de Liga Navală a Statelor Unite. Alături de adjunctul şefului misiunii diplomatice, Dean Thompson, şi de angajaţi ai Ambasadei, la curăţarea plajei şi a zonelor limitrofe au participat militari ai forţelor armate americane şi române, reprezentanţi ai autorităţilor locale, sportivi consacraţi – printre care fostul preşedinte al Federaţiei Române de Atletism Ilie Floroiu şi vicecampioana mondială la handbal feminin Elena Frâncu -, precum şi elevi din liceele constănţene.
Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, le-a transmis participanţilor la conferinţa Limba română în lume un mesaj în care subliniază importanţa hotărâtoare a factorului lingvistic în definirea identităţii naţionale şi apartenenţei la cultura română. Găzduită de oraşele germane Berlin şi Leipzig, conferinţa s-a desfăşurat în perioada 25 – 29 septembrie, cu participarea a numeroşi cercetători din universităţi româneşti şi germane, scriitori şi oameni de cultură.
Organizaţii ale societăţii civile şi partide politice unioniste din Republica Moldova au anunţat coalizarea lor, pentru a milita mai eficient pentru reunificarea cu România. Considerând că Unirea constituie unica soluţie viabilă pentru locuitorii celui de-al doilea stat românesc, liderii acestora au cerut, într-o declaraţie comună, guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău interconectarea cât mai rapidă a sistemelor energetice ale celor două state; trecerea sistemului financiar-bancar din Republica Moldova în subordinea Băncii Naţionale a României şi adoptarea leului românesc ca monedă oficială la Chişinău; instituirea unor politici unice în domeniile afacerilor externe, ordinii publice, securităţii şi apărării. Declaraţia este semnată de 19 organizaţii şi partide politice, printre care Mişcarea Civică Tinerii Moldovei, Platforma Unionistă Acţiunea 2012, Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova, Asociaţia Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici, Consiliul Naţional al Reîntregirii, Consiliul Unirii, Partidul Naţional Liberal, Partidul Dreapta.
Ministerul de Externe de la Bucureşti a cerut Ambasadei României la Kiev şi Consulatului general de la Cernăuţi să verifice autenticitatea informaţiilor vehiculate în mass-media, cu privire la înfiinţarea, în cadrul armatei ucrainene, a unei brigăzi de vânători de munte în Bucovina, cu aşa-numita misiune de apărare în faţa unor posibile pretenţii ale României asupra acestei regiuni. Diplomaţia română îşi exprimă speranţa că statul ucrainean nu a întreprins o astfel de măsură, fiindcă, prin atitudinea şi acţiunile sale, România susţine necondiţionat independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, iar oficialii de la Kiev şi-au exprimat în mod repetat aprecierea pentru această poziţie constantă şi fermă.
