Jurnal Românesc – 29.08.2022

România va
continua să fie cel mai important susţinător al Republicii Moldova, al
cetăţenilor săi şi al integrării sale europene, a transmis preşedintele Klaus
Iohannis, cu ocazia împlinirii a 31 de ani de la proclamarea independenţei
statului vecin. Şi prim-ministrul Nicolae Ciucă a evocat sprijinul îndelungat
oferit Chişinăului de administraţia de la Bucureşti. România a fost
alături de fraţii de peste Prut, de guvernele de la Chişinău, încercând să
ajute la dezvoltarea instituţională, economică şi la procesul de democratizare
şi integrare europeană, a spus premierul. El a amintit că ţara noastră a
fost prima care a recunoscut independenţa Republicii Moldova şi a fost în
permanenţă aproape în parcursul său de dezvoltare şi apropiere de spaţiul
european. Comuniunea de limbă, istorie şi cultură a cetăţenilor noştri va
fi întregită printr-un viitor comun în spaţiul european al democraţiei şi
valorilor comune, a conchis şeful executivului român. La rândul său, preşedintele
moldovean Maia Sandu a condamnat invazia Ucrainei de către Rusia şi a invocat
dreptul şi dorinţa moldovenilor de a trăi într-o ţară liberă şi de a-şi decide
singuri soarta. Republica Moldova şi-a proclamat independenţa de fosta Uniune
Sovietică la 27 august 1991.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Sorin Iordan, 29.08.2022, 11:22

România va
continua să fie cel mai important susţinător al Republicii Moldova, al
cetăţenilor săi şi al integrării sale europene, a transmis preşedintele Klaus
Iohannis, cu ocazia împlinirii a 31 de ani de la proclamarea independenţei
statului vecin. Şi prim-ministrul Nicolae Ciucă a evocat sprijinul îndelungat
oferit Chişinăului de administraţia de la Bucureşti. România a fost
alături de fraţii de peste Prut, de guvernele de la Chişinău, încercând să
ajute la dezvoltarea instituţională, economică şi la procesul de democratizare
şi integrare europeană, a spus premierul. El a amintit că ţara noastră a
fost prima care a recunoscut independenţa Republicii Moldova şi a fost în
permanenţă aproape în parcursul său de dezvoltare şi apropiere de spaţiul
european. Comuniunea de limbă, istorie şi cultură a cetăţenilor noştri va
fi întregită printr-un viitor comun în spaţiul european al democraţiei şi
valorilor comune, a conchis şeful executivului român. La rândul său, preşedintele
moldovean Maia Sandu a condamnat invazia Ucrainei de către Rusia şi a invocat
dreptul şi dorinţa moldovenilor de a trăi într-o ţară liberă şi de a-şi decide
singuri soarta. Republica Moldova şi-a proclamat independenţa de fosta Uniune
Sovietică la 27 august 1991.

Caravana
Românii merită în Schengen a fost lansată de organizaţia PES
activists România, o reţea a membrilor şi simpatizanţilor Partidului Social
Democrat. Iniţiatorii îşi propun să strângă peste 40.000 de mesaje de sprijin
din partea românilor pentru aderarea ţării noastre la spaţiul european de
liberă circulaţie. Aderarea României la spaţiul Schengen este tot mai
aproape şi poate asigura românilor drepturi depline şi oportunităţi economice
semnificative pentru ţara noastră, a declarat europarlamentarul Victor
Negrescu. El a explicat că cetăţenii români au posibilitatea să le trimită
liderilor europeni, prin intermediul cărţilor poştale puse la dispoziţie,
mesajele lor de susţinere pentru acest deziderat. Campania Românii merită
în Schengen este al doilea astfel de demers după România cere în
Schengen, lansat în 2015, care a strâns zeci de mii de semnături pentru o
petiţie ce a fost transmisă instituţiilor europene şi care a condus la o
rezoluţie de sprijin adoptată de Parlamentul European. Poziţia Comisiei
Europene este că România îndeplineşte toate criteriile tehnice pentru a fi
primită în Spaţiul Schengen, însă decizia aderării este una politică şi se
poate lua, în Consiliul UE, doar cu unanimitatea voturilor statelor membre.

Europarlamentarul
Nicu Ştefănuţă a transmis că intenţionează să le ceară ajutorul românilor
stabiliţi în străinătate pentru construcţia noului spital din Sibiu, o
investiţie pe care Consiliul Judeţean intenţionează să o realizeze, însă pentru
care nu există deocamdată finanţare. Îmi doresc ca Sibiul să aibă în
continuare finanţare europeană pentru acest spital foarte important. (…) în
România s-au făcut spitale şi prin iniţiative private şi este şi una din ideile
pe care le-am discutat cu echipa mea de la Bruxelles, să încercăm să mobilizăm
şi diaspora sibiană din Europa, să încercăm să punem mereu presiune să aducem
fonduri inclusiv din privat, încât proiectul să se realizeze, a declarat
eurodeputatul român. Proiectul a fost evaluat de administraţia locală sibiană
la câteva sute de milioane de euro. În luna iulie, Nicu Ştefănuţă, membru al
Uniunii Salvaţi România, s-a adresat Comisiei Europene pentru a cere
clarificări asupra criteriilor pe seama cărora noul Spital Judeţean Sibiu ar fi
fost exclus din lista de beneficiari eligibili din Planul Naţional de Redresare
şi Rezilienţă.

Ministerul de
Externe informează că mai multe organizaţii sindicale din industria aeronautică
spaniolă au anunţat o grevă a însoţitorilor de zbor ai companiei aeriene Iberia
Express în perioada 28 august – 6 septembrie, ceea ce va genera blocaje ale
curselor operate de companie. MAE le recomandă cetăţenilor români care se află,
tranzitează sau intenţionează să călătorească pe cale aeriană înspre şi dinspre
Spania să se informeze din timp cu privire la situaţia zborurilor contractate,
consultând pagina web sau contactând direct operatorul de zbor. Conaţionalii
pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Consulatului General
al Românei la Madrid +34 917 34 40 04. Bucureştiul recomandă, totodată,
consultarea paginilor de Internet mae.ro, madrid.mae.ro, easyjet.com şi
reaminteşte faptul că cetăţenii români au la dispoziţie aplicaţia mobilă
Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de
călătorie actualizate.