Jurnal românesc – 28.12.2021

Exploatarea inumană a
lucrătorilor din Bulgaria şi România la abatorul Tönnies din Germania a fost
dezvăluită într-un documentar publicat de postul SAT 1. Autorul materialului,
jurnalista Jana Bernhard, a trimis sub acoperire o femeie din Bulgaria pentru a
studia condiţiile de muncă din abatorul care a devenit faimos anul trecut, când
a fost scena izbucnirii un focar de COVID-19 ce a afectat peste 2.000 de
angajaţi. Potrivit documentarului, lucrătorii sunt forţaţi să locuiască câte
8-10 sau chiar mai mulţi într-un apartament şi fiecare trebuie să plătească 200
de euro pe lună chirie.

Sorin Iordan, 28.12.2021, 10:50

Exploatarea inumană a
lucrătorilor din Bulgaria şi România la abatorul Tönnies din Germania a fost
dezvăluită într-un documentar publicat de postul SAT 1. Autorul materialului,
jurnalista Jana Bernhard, a trimis sub acoperire o femeie din Bulgaria pentru a
studia condiţiile de muncă din abatorul care a devenit faimos anul trecut, când
a fost scena izbucnirii un focar de COVID-19 ce a afectat peste 2.000 de
angajaţi. Potrivit documentarului, lucrătorii sunt forţaţi să locuiască câte
8-10 sau chiar mai mulţi într-un apartament şi fiecare trebuie să plătească 200
de euro pe lună chirie.

Clădirile de locuit sunt proprietatea unor companii
care au legături cu abatorul şi chiria în acestea este de 2-3 ori mai mare faţă
de cea obişnuită pentru acea zonă. Femeia sub acoperire, prezentată cu numele
de Milena, s-a confruntat cu reguli draconice înscrise în contractele de
angajare. Potrivit acestora este interzis mersul la toaletă, mâncatul sau
băutul pe culoare. Doar pauzele scurte sunt permise. Milena povesteşte că
oamenii au slăbit şi 20 de kilograme din cauza acestor restricţii. Este
ca şi când ar fi oameni de mâna a doua, oameni buni de aruncat, ce sunt pur şi
simplu înlocuiţi cu următorii de îndată ce nu mai au valoare, a spus
jurnalista. Ea a arătat că ignoranţa şi barierele de limbă sunt în mod
sistematic folosite abuziv, astfel încât compania să poată câştiga cât mai mult
de pe urma muncii lor.

Jana Bernhard consideră că principalul motiv
pentru care tineri educaţi din România şi Bulgaria ajung să fie exploataţi în
Germania este că, în ţările lor, nu au şanse să lucreze în specializările
studiate. Astfel, cad în plasa lăudatei vieţi din Germania, unde sunt momiţi cu
promisiunea unor câştiguri frumoase, dar ajung să fie victimele a ceea ce ea
numeşte sclavie modernă. Principalul scop al filmului nostru
este să le luăm muncitorilor teama, întrucât lucrul cel mai trist este că ei
acceptă situaţia. În Germania lucrătorii au drepturi, dar ei pur şi simplu nu
le cunosc, a concluzionat jurnalista postului SAT 1. Aproape 800.000 de
români trăiau în Germania la începutul acestui an, potrivit Oficiului de
Statistică de la Berlin.

Repatrierile din Afganistan,
Trilaterala pe teme de securitate România-Polonia-Turcia şi inaugurarea
Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă se numără printre activităţile pe
care ministerul de Externe le-a derulat anul acesta, potrivit raportului de
activitate. Documentul cuprinde, totodată, eforturile MAE în ceea ce priveşte
continuarea demersurilor de reformă a activităţii consulare promovate de
ministrul Bogdan Aurescu. Este vorba despre redimensionarea şi modernizarea
reţelei consulare a României, inclusiv prin înfiinţarea de consulate generale
în capitalele statelor în care există mari comunităţi româneşti, efectuarea a
circa 950.000 de servicii consulare, reluarea Programului Dialog cu
diaspora pe teme consulare, în cadrul căruia au avut loc 9 sesiuni, în
special cu românii din state ce găzduiesc comunităţi mari precum Italia,
Spania, Germania, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Portugalia.

MAE mai arată
că a îmbunătăţit activitatea Call-Center-ului consular, prin modernizarea
infrastructurii tehnice, ceea ce a permis sporirea capacităţii de procesare a
apelurilor telefonice de la 96 la 256 de linii telefonice. Astfel, MAE a
gestionat, anul acesta, peste 661.000 de solicitări de informaţii consulare.
Tot anul acesta, diplomaţia română a sprijinit organizarea summitului Bucureşti
9, găzduit de preşedintele Klaus Iohannis, împreună cu omologul polonez, la care
au participat secretarul general al NATO şi preşedintele Statelor Unite ale
Americii, Joe Biden. Raportul de activitate menţionează şi faptul că România a
obţinut, în premieră, funcţiile de secretar general al Organizaţiei de
Cooperare Economică la Marea Neagră şi de şef al delegaţiei Uniunii Europene în
Siria.

Tehnicianul echipei Dinamo
Kiev, Mircea Lucescu, a fost desemnat antrenorul anului în Ucraina, transmite
Agenţia BucPress. Distincţia i-a fost acordată de Asociaţia Antrenorilor din
Ucraina, pe baza a cinci criterii, care au vizat rezultatele înregistrate,
dificultăţi în îndeplinirea atribuţiilor, abilitatea de a lucra cu jucătorii,
tactica şi schimbările efectuate în timpul meciurilor, progresul în evoluţie şi
rezultatele. Mircea Lucescu nu a fost depăşit la niciunul dintre criteriile de
mai sus. Cu o medie generală de 4,5 puncte din 5, Mircea Lucescu i-a devasat pe
antrenorul echipei Zoria Lugansk, Victor Skripnik, şi pe şi antrenorul lui
Dnipro-1, Igor Iovicevici. În 2021, Dinamo Kiev a câştigat campionatul şi Cupa
Ucrainei. În sezonul aflat în desfăşurare, echipa antrenată de acesta ocupă
locul 2, cu 45 de puncte după 18 etape, la 2 puncte în spatele liderului
clasamentului Şahtior Donţek.