Jurnal românesc – 28.11.2016
Departamentul
Politici pentru Relaţia cu
Românii de Pretutindeni a dat
publicităţii proiectul de Hotărâre de Guvern privind normele de aplicare a Legii nr. 86/2016
privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate. Organizaţiile românilor din diaspora sunt invitate să
trimită până pe 17 decembrie contribuţii şi sugestii privind acest proiect prin
poştă – pe adresa
Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni sau pe
e-mail. Centrele comunitare româneşti au drept scop asigurarea coeziunii
comunităţilor de români din afara graniţelor ţării, reprezentativitatea
acestora, organizarea de proiecte şi programe cu caracter cultural, educativ şi
artistic, în scopul promovării realităţilor istorice, a tradiţiilor, a
obiceiurilor, a valorilor naţionale şi a identităţii lingvistice. Centrele
comunitare româneşti din străinătate funcţionează pe lângă oficiile diplomatice şi consulare
ale României şi nu au
personalitate juridică. În cadrul centrelor comunitare româneşti din
străinătate pot fi organizate acţiuni cu scop de informare, educativ, cultural
sau de promovare a României şi
a comunităţilor din zonele de
referinţă.
Daniela Budu, 28.11.2016, 12:00
Departamentul
Politici pentru Relaţia cu
Românii de Pretutindeni a dat
publicităţii proiectul de Hotărâre de Guvern privind normele de aplicare a Legii nr. 86/2016
privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate. Organizaţiile românilor din diaspora sunt invitate să
trimită până pe 17 decembrie contribuţii şi sugestii privind acest proiect prin
poştă – pe adresa
Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni sau pe
e-mail. Centrele comunitare româneşti au drept scop asigurarea coeziunii
comunităţilor de români din afara graniţelor ţării, reprezentativitatea
acestora, organizarea de proiecte şi programe cu caracter cultural, educativ şi
artistic, în scopul promovării realităţilor istorice, a tradiţiilor, a
obiceiurilor, a valorilor naţionale şi a identităţii lingvistice. Centrele
comunitare româneşti din străinătate funcţionează pe lângă oficiile diplomatice şi consulare
ale României şi nu au
personalitate juridică. În cadrul centrelor comunitare româneşti din
străinătate pot fi organizate acţiuni cu scop de informare, educativ, cultural
sau de promovare a României şi
a comunităţilor din zonele de
referinţă.
Persoanele
care nu îşi plătesc facturile de căldură şi salubritate pot fi executate silit
mai uşor, începând din 25 noiembrie, potrivit unui act normativ care modifică
Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice. Noile prevederi, care au
fost publicate, deja, în Monitorul Oficial de la Bucureşti, stabilesc că
factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice constituie titlu
executoriu. Astfel, cei care nu achită la timp facturile vor putea fi executaţi
silit, fără să mai fie necesară acţionarea lor în justiţie. În plus, ei vor fi
nevoiţi să plătească şi onorariile executorilor judecătoreşti. O altă
modificare importantă este reducerea perioadei în care locatarii pot achita
aceste servicii publice: de la 15 zile lucrătoare de la primire, la cel mult 15
zile calendaristice de la emiterea facturii.
România se
situează pentru al treilea an consecutiv pe primul loc într-un top regional al
modificărilor legislative, cu 299 de legi din totalul de 1.098 adoptate între 1
august 2015 – 1 august 2016 în şase ţări din Europa Centrală şi de Est. Pe
locul doi se află Polonia (227 de legi), urmată de Ungaria (186 de legi),
indică raportul Grayling AcTrend 2016. Aproape jumătate din totalul de peste o
mie de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, în timp ce mai mult
de o treime afectează mediul de afaceri în general. În România, cele mai
afectate de schimbările legislative sunt sectoarele financiar şi al
serviciilor. Potrivit studiului, dintre legile care au un impact direct asupra
afacerilor, 19% au fost adoptate prin procedură extraordinară. În 2015, aceasta
a fost cea mai comună procedură în România, unde peste jumătate din
iniţiativele legislative au fost adoptate de guvern prin intermediul
ordonanţelor de urgenţă. Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în 2016, când
ordonanţele de urgenţă au avut, din nou, o pondere mare (37%) în totalul
iniţiativelor legislative.
202 elevi
medaliaţi la olimpiadele şi concursurile internaţionale au fost premiaţi, luni,
de ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, în cadrul unei festivităţi care s-a
desfăşurat la Palatul Naţional al Copiilor. Ei sunt câştigători a 227 de distincţii: 3 premii I
absolute, 48 de medalii de aur/premii I, 82 de medalii de argint/premii II, 53
de medalii de bronz/premii III şi 41 de menţiuni. De asemenea, au fost premiaţi
cei 215 profesori care i-au pregătit pe tineri, precum şi cele 100 de şcoli din
care provin laureaţii.