Jurnal românesc – 28.05.2020

Consiliul Suprem
de Apărare a Ţării a adoptat proiectul Strategiei Naţionale de Apărare pentru
perioada 2020-2024. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii,
apartenenţa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunea Europeană
sunt reafirmaţi ca piloni ai politicii externe şi de securitate. Preşedintele
Klaus Iohannis a declarat că în 2021 Armata României va participa cu un efectiv
de 1.940 de militari şi civili la misiuni şi operaţii în afara ţării, cu 436
mai puţini decât în acest an, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu
841 militari şi poliţişti, cu 181 mai puţini decât în 2020. Preşedintele a
anunţat că în cadrul şedinţei CSAT a fost aprobat şi Programul privind
transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi
în perspectivă.

Sorin Iordan, 28.05.2020, 11:30

Consiliul Suprem
de Apărare a Ţării a adoptat proiectul Strategiei Naţionale de Apărare pentru
perioada 2020-2024. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii,
apartenenţa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunea Europeană
sunt reafirmaţi ca piloni ai politicii externe şi de securitate. Preşedintele
Klaus Iohannis a declarat că în 2021 Armata României va participa cu un efectiv
de 1.940 de militari şi civili la misiuni şi operaţii în afara ţării, cu 436
mai puţini decât în acest an, iar Ministerul Afacerilor Interne va participa cu
841 militari şi poliţişti, cu 181 mai puţini decât în 2020. Preşedintele a
anunţat că în cadrul şedinţei CSAT a fost aprobat şi Programul privind
transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi
în perspectivă.

Fără o armată puternică, un stat nu are credibilitate
internaţională şi strategică, a spus Iohannis, care a precizat că
politicile publice din domeniul securităţii naţionale sunt concepute şi
implementate având ca beneficiar final cetăţeanul, pentru ca acesta să
simtă că trăieşte într-un mediu sigur şi să aibă încredere că instituţiile îl
apără şi îl protejează.

Prim-ministrul
Ludovic Orban şi cancelarul german Angela Merkel au avut o convorbire
telefonică în care au abordat inclusiv situaţia lucrătorilor sezonieri români
din Germania. Palatul Victoria transmite că şefa guvernului de la Berlin a
exprimat preocuparea constantă a sa şi a executivului german pentru respectarea
şi protejarea drepturilor românilor care muncesc în Germania. Ea a amintit că
guvernul federal a iniţiat deja modificarea cadrului legislativ intern pentru a
le oferi un grad sporit de protecţie şi a le garanta drepturile. Angela Merkel
a exprimat totodată întreaga deschidere şi disponibilitate pentru menţinerea
unui contact strâns, la toate nivelurile, între autorităţile din cele două
state. Ludovic Orban a felicitat-o pe omologul german pentru modul de
gestionare a crizei generate de pandemia de COVID-19 şi a salutat propunerile
avansate de Comisia Europeană, la 27 mai, de creare a unui instrument european
de relansare economică în valoare de 750 miliarde de euro. Premierul a exprimat
sprijinul României întru avansarea agendei europene şi pentru găsirea de
soluţii comune la provocările de ordin sanitar, economic şi social. Cei doi
oficiali au agreat, de asemenea, să reia şi să consolideze dialogul politic
bilateral la nivel înalt, de îndată ce condiţiile o vor permite.

175 de români au
fost repatriaţi miercuri din Italia cu două curse aeriene speciale operate de
compania Tarom, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Cu zborul Roma -
Bucureşti au ajuns acasă 101 oameni, în vreme ce cursa Milano – Bucureşti a
transportat 74 de conaţionali. La bordul celor două aeronave s-au aflat
persoane care s-au găsit în imposibilitatea de a-şi prelungi şederea pe
teritoriul italian, lucrători ale căror contracte de muncă au încetat sau au
fost reziliate, cazuri medicale şi un caz social pentru care Ambasada României
la Roma a eliberat titlu de călătorie în vederea revenirii în ţară. MAE
precizează că repatrierile fac parte din demersurile întreprinse alături de
ministerele Afacerilor Interne şi Transporturilor pentru facilitarea revenirii
în ţară a românilor aflaţi în străinătate şi care au fost afectaţi de măsurile
de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul gestionării
pandemiei de COVID-19. Ministerul de Externe le reaminteşte românilor să
verifice, cu atenţie şi anterior oricăror deplasări, informaţiile postate pe
site-ul său www.mae.ro şi pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi
ale oficiilor consulare ale României.

Cea de 24-a
ediție a Festivalului Filmului European, organizat de Institutul Cultural Român,
Reprezentanța Comisiei Europene și membrii EUNIC România, a fost amânată din
cauza crizei sanitare. Cu toate acestea, manifestarea va avea o componentă
online în perioada 29 mai – 1 iunie, cu două secțiuni de scurtmetraje românești
și europene. Anul acesta, directorul artistic desemnat, Andrei Tănăsescu, a
invitat o serie de regizori români să realizeze scurtmetraje în contextul
autoizolării impuse de criza sanitară. 18 regizori au răspuns apelului, iar
filmele realizate de aceștia alcătuiesc secțiunea CinemAcasa/HomeMadeMovies. În
paralel cu această secțiune, publicul va putea urmări și o selecție de
scurtmetraje din diverse țări europene, oferite de ambasadele si institututele
culturale străine din București. Festivalul Filmului European este cel mai
longeviv și de succes program cultural al Comisiei Europene în România. A fost
inițiat de Delegația Executivului Comunitar în 1996, ca o modalitate creativă
de sărbătorire a Zilei Europei. Evenimentul a luat amploare, de-a lungul
timpului a tranzitat o serie de orașe din România şi Republica Moldova şi a
devenit un reper cultural al lunii mai. După aderarea României la UE,
Festivalul a fost preluat de Institutul Cultural Român, care anual invită un
regizor român să participe la promovarea cinematogafiei europene.