Jurnal românesc – 28.04.2016
Mihai Pelin, 28.04.2016, 12:10
România nu
îşi mai asumă 2019 ca anul adoptării monedei euro, iar
stabilirea unei date certe necesită un consens politic şi social larg şi o mai
bună înţelegere a eforturilor necesare atingerii acestui obiectiv, se arată în
Programul de Convergenţă 2016, aprobat, miercuri, de Executiv. O dată concretă va fi
stabilită după realizarea unui nou calendar de trecere la euro, care va fi
finalizat până la următoarea ediţie a programului de convergenţă, a precizat
ministrul Finanţelor, Anca Dragu. Ea a menţionat că este foarte important ca
România să aibă o convergenţă reală la euro, adică veniturile populaţiei să fie
la 70-80 la sută din media zonei monetare, iar în România acest indicator este
situat în prezent la 55%. Potrivit
specialiştilor, România ar putea adopta după 2020 euro, monedă unică prezentă
în 19 din cele 28 state membre ale UE.
În România, preţul la gaze pentru
consumatorii casnici din categoria de consum B(până la 2.400 mc anual),
reprezentând 94% din totalul clienţilor, va scădea de la 1 mai în medie cu
1,5%, a anunţat Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei
(ANRE). Decizia are locîn urma diminuării tarifelor de distribuţie a gazelor.
Potrivit ANRE, preţul
gazelor de import va continua să scadă şi va ajunge spre sfârşitul anului să
fie mai ieftin decât cel de producţie internă. Consumul naţional în acest
moment este de 15-16 milioane de metri cubi pe zi, iar importul este de 1,5
milioane de metri cubi.
Pluralismul
presei este în
pericol atât în România, cât şi în restul Europei, arată un studiu recent
prezentat la reprezentanţa Comisiei Europene în România. Potrivit cercetării,
România este singura ţară cu semnale de alarmă la toate nivelurile, inclusiv în
privinţa condiţiilor de bază pentru o presă funcţională. Cele mai mari riscuri
în România, dar şi în restul Europei vizează, între altele, competenţele media
limitate în rândul populaţiei, politizarea controlului asupra canalelor media,
independenţa serviciilor publice de media, publicitatea de stat şi siguranta jurnalistilor.
Peste
120 de autobuze electrice vor circula în marile oraşe din România până în anul
2020 – afirmă preşedintele Asociaţiei pentru Mobilitate Metropolitană, Ştefan
Roşeanu. El a explicat că România se află într-un stadiu incipient în ceea ce priveşte
achiziţia de astfel de autobuze pentru transportul public urban, dar situaţia
este aproape la fel în multe alte ţări europene. Ştefan Roşeanu a mai spus că
există, deja, norme europene şi termene care prevăd înlocuirea variantelor
clasice de transport local cu tehnologii nepoluante până în anul 2030. În acest
context, autorităţile locale pot accesa fonduri nerambursabile prin actualul
exerciţiu bugetar al UE, cu ajutorul cărora să-şi înfiinţeze propriul parc de
autobuze electrice pentru transportul în comun.
Cererile pentru taberele de studii în
străinătate dedicate elevilor din liceele şi şcolile generale din România au crescut, în acest an, cu aproximativ 30%
faţă de 2015, tot mai mulţi părinţi alegând pentru copiii lor această variantă,
ca o soluţie pentru dezvoltarea educaţională, aprofundarea uneia sau mai multor
limbi străine, precum şi pentru orienterea optimă către un domeniu de
activitate profesională. Astfel, peste 1000 de copii români
participă, anual, în tabere de studii în străinătate, în Europa, China, Noua
Zeelandă, Canada, Australia sau SUA. Cele mai căutate destinaţii rămân, şi în 2016, Marea
Britanie, Germania, Elveţia, Franţa şi Spania. Costul unei tabere variază de la
350 de euro pentru o săptămână în Bulgaria, la 700 de euro pentru aceeaşi
perioadă în Germania, ajungând, însă, şi la peste 2500 de franci elveţieni
pentru o tabără de două săptămâni în Elveţia.
