Jurnal românesc – 27.12.2021
Cetăţenii români din
străinătate pot transmite sugestii şi propuneri referitoare la organizarea de
consulate itinerante în anul 2022, transmite ministerul de Externe. Până la
jumătatea lunii ianuarie 2022, reprezentanţii comunităţilor româneşti,
asociaţiile şi organizaţiile româneşti de peste hotare pot transmite
propunerile prin e-mail sau prin intermediul paginilor de Facebook ale
misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. MAE arată că procedura de
organizare a consulatelor mobile presupune elaborarea unui calendar orientativ,
pe baza sugestiilor primite, înainte de definitivarea şi transmiterea acestuia
către românii din diaspora. Consulatul itinerant este o activitate cu caracter
ocazional ce presupune deplasarea unei echipe consulare mobile într-o
localitate unde se află o comunitate românească, aflată la distanţă faţă de un
oficiu consular permanent, în vederea prestării de servicii consulare
solicitate de membrii comunităţii respective. În 2021, au fost organizate 64 de
consulate mobile, faţă de 21 cu un an înainte, şi au fost procesate aproximativ
15.000 de servicii consulare, de 7 ori mai multe decât în 2020.
Sorin Iordan, 27.12.2021, 11:15
Cetăţenii români din
străinătate pot transmite sugestii şi propuneri referitoare la organizarea de
consulate itinerante în anul 2022, transmite ministerul de Externe. Până la
jumătatea lunii ianuarie 2022, reprezentanţii comunităţilor româneşti,
asociaţiile şi organizaţiile româneşti de peste hotare pot transmite
propunerile prin e-mail sau prin intermediul paginilor de Facebook ale
misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. MAE arată că procedura de
organizare a consulatelor mobile presupune elaborarea unui calendar orientativ,
pe baza sugestiilor primite, înainte de definitivarea şi transmiterea acestuia
către românii din diaspora. Consulatul itinerant este o activitate cu caracter
ocazional ce presupune deplasarea unei echipe consulare mobile într-o
localitate unde se află o comunitate românească, aflată la distanţă faţă de un
oficiu consular permanent, în vederea prestării de servicii consulare
solicitate de membrii comunităţii respective. În 2021, au fost organizate 64 de
consulate mobile, faţă de 21 cu un an înainte, şi au fost procesate aproximativ
15.000 de servicii consulare, de 7 ori mai multe decât în 2020.
Persoanele vaccinate cu
schema completă, dar fără doza booster, persoanele trecute prin boală, precum
şi cele nevaccinate care vor să intre în Cehia trebuie să prezinte rezultatul
negativ al unui test de tip PCR nu mai vechi de 72 de ore. De asemenea,
anterior deplasării, acestea trebuie să completeze formularul electronic de
sosire, disponibil la adresa plf.uzis.cz, şi să prezinte dovada completării
acestuia la intrarea pe teritoriul ceh. Printre cei exceptaţi de la
obligativitatea testării PCR sunt cetăţenii vaccinaţi şi cu doza booster,
copiii sub 12 ani, minorii cu vârsta între 12 şi 18 ani inoculaţi cu schema
completă, persoanele care au reşedinţa pe teritoriul ceh sau cetăţenia cehă şi
oamenii aflaţi în tranzit pentru cel mult 12 ore. Noile măsuri au intrat în
vigoare la 27 decembrie. Ministerul român de Externe le reaminteşte românilor
că pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei
României la Praga+42 0257 53 20 90, +42 0257 53 39 65 şi +42 0257 53 04 26.
Conaţionalii care se confruntă cu o situaţie de urgenţă au la dispoziţie linia
telefonică specială a misiunii diplomatice +42 0607 07 85 01.
Doar 41% dintre părinţii
plecaţi la muncă în străinătate revin în ţară pentru a petrece sărbătorile de
iarnă alături de copiii lor, arată datele unei anchete sociologice derulate de
organizaţia Salvaţi Copiii. Potrivit studiului, doar în cazul a 7% dintre copiii
din eşantion există intenţia unei emigrări definitive. Totodată, 41% dintre
părinţii plecaţi nu intenţionează să se întoarcă definitiv în România, în timp
ce 38% au o astfel de intenţie. Printre factorii identificaţi că ar putea
contribui la luarea unei decizii de repatriere definitivă, cel mai frecvent
invocat ţine de existenţa locurilor de muncă şi de condiţiile de salarizare -
39%, urmat de îmbunătăţirea sistemului de sănătate (24%) şi de ameliorarea
climatului social general şi a vieţii politice (20%). Alte condiţii invocate de
părinţi drept determinante în luarea unei astfel de decizii sunt îmbunătăţirea
infrastructurii – 17% şi modernizarea sistemului de educaţie – 13 procente. În
prezent, peste 75.800 de copii se află în grija rudelor sau a unui singur
părinte, arată statisticile oficiale, care includ însă doar minorii aflaţi în
evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială. Topul judeţelor cu cel mai
mare număr de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străintate este
dominat de cele din Moldova, precum Suceava, Botoşani, Iaşi, Bacău şi Neamţ.
Studiul a fost efectuat în decembrie, pe un eşantion format din persoanele în
grija cărora au rămas 855 de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate,
beneficiari ai programelor Organizaţiei Salvaţi Copiii.
O ediţie în limba franceză a
romanului Răscoala de Liviu Rebreanu a fost lansată la editura Non
Lieu din Paris şi se bucură de succes în rândul cititorilor, scrie publicaţia
Puterea. Cartea a fost tradusă de Jean-Louis Courriol, Doctor Honoris Causa al
Universităţii Tibiscus din Timişoara şi deţinător al Premiului Eugen
Lovinescu acordat de Muzeul Literaturii Române. Jean-Louis Courriol a
tradus şi publicat în Franţa atât scriitori români clasici cât şi contemporani.
Printre aceştia, Mihai Eminescu, Camil Petrescu, Marin Sorescu, Marta Petreu,
Ion Băieşu şi Augustin Buzura. Pasiunea acestuia este însă proza lui Liviu
Rebreanu, din a cărui operă a tradus şi publicat în franceză Pădurea
spînzuraţilor, Adam şi Eva, Amîndoi, Metropole,
Gorila, Iţic Ştrul, dezertor, Ciuleandra şi
cel mai recent, în 2019, Ion. În afara traducerilor, Jean-Louis
Courriol a predat limba şi literatura română la Universitatea din Lyon şi a
fost profesor la Universităţile din Iași, Craiova şi Piteşti.
