Jurnal românesc – 27.06.2023
Plenul Parlamentului a luat act de scrisorile preşedintelui Klaus Iohannis prin care îi informează pe senatori şi deputaţi cu privire la participarea militarilor români la misiuni în străinătate. Astfel, preşedinte a transmis o scrisoare referitoare la participarea Armatei României la Misiunea Uniunii Europene de parteneriat militar în Niger, cu un efectiv de până la 20 de militari. O altă scrisoare se referă la aprobarea participării Armatei României la misiunea EUFOR Althea, în teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina, începând cu luna octombrie 2023, cu o companie de stat major şi cu un efectiv total de până la 180 de militari, cu tehnica, echipamentul, armamentul şi muniţia necesare îndeplinirii misiunilor. Printr-o altă scrisoare, Klaus Iohannis informează asupra participării României, pe parcursul acestui an, la Misiunea Uniunii Europene din Armenia cu personal şi tehnică ale Ministerului de Interne în limita a 15 cadre. Ultima scrisoare a preşedintelui României vizează aprobarea intrării, staţionării şi operării pe teritoriul naţional a unui detaşament din Macedonia de Nord, în scopul îndeplinirii misiunilor subsumate consolidării posturii de descurajare şi apărare a NATO.
Sorin Iordan, 27.06.2023, 11:51
Plenul Parlamentului a luat act de scrisorile preşedintelui Klaus Iohannis prin care îi informează pe senatori şi deputaţi cu privire la participarea militarilor români la misiuni în străinătate. Astfel, preşedinte a transmis o scrisoare referitoare la participarea Armatei României la Misiunea Uniunii Europene de parteneriat militar în Niger, cu un efectiv de până la 20 de militari. O altă scrisoare se referă la aprobarea participării Armatei României la misiunea EUFOR Althea, în teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina, începând cu luna octombrie 2023, cu o companie de stat major şi cu un efectiv total de până la 180 de militari, cu tehnica, echipamentul, armamentul şi muniţia necesare îndeplinirii misiunilor. Printr-o altă scrisoare, Klaus Iohannis informează asupra participării României, pe parcursul acestui an, la Misiunea Uniunii Europene din Armenia cu personal şi tehnică ale Ministerului de Interne în limita a 15 cadre. Ultima scrisoare a preşedintelui României vizează aprobarea intrării, staţionării şi operării pe teritoriul naţional a unui detaşament din Macedonia de Nord, în scopul îndeplinirii misiunilor subsumate consolidării posturii de descurajare şi apărare a NATO.
Proiectul unei staţii spaţiale, propus de o echipă de elevi români, a obţinut locul doi la concursul NASA Space Settlement desfăşurat în Statele Unite al Americii. Proiectul „Zgriptor” a fost propus de o echipă de opt elevi de la Colegiul Internaţional de Informatică din Bucureşti şi Colegiul Naţional „Victor Babeş”. Elevii, din care o parte sunt şi membri ai echipei Romspace, care a lansat recent în spaţiu primul satelit românesc, au fost susţinuţi printr-o sponsorizare de 13.000 de euro. Cu o capacitate de 10.000 de persoane, „Zgriptor” reprezintă o staţie spaţială în întregimea sa, de la structurile de bază la calculele pentru plasarea sa în orbită, nevoile locuitorilor, sistemele de reciclare a resurselor utilizate şi a deşeurilor, modelul economic şi de guvernare. Concursul NASA Space Settlement este o competiţie anuală pentru elevi din clasele a 6-a până în a 12-a, sponsorizată de Centrul de Cercetare Ames al NASA şi Societatea Spaţială Naţională. Competiţia este deschisă elevilor cu vârste cuprinse între 11 şi 18 ani din orice ţară a lumii. La concurs au fost înscrise peste 4.500 de proiecte din 19 ţări.
Expoziția „Cămașa maramureșeană, măiestrIE și simbol” este deschisă la sediul Academiei di Romania la Roma. Manifestarea este structurată în două secțiuni, una fotografică și una etnografică şi înfățișează un univers rural autentic ce se regăseşte în cele patru „țări” sau zone etnografice din Județul Maramureș: Țara Maramureșului, Țara Lăpușului, Țara Chioarului și o parte din Țara Codrului. Exponatele aparţin Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș. Frumusețea cămășilor este potențată de imagini sugestive ce reprezentă instantanee din viața satului și portrete surprinse de artiștii fotografi Mariana Scubli, Gabriel Motica, Vlad Dumitrescu, Dan Griga, Vasile Chira și Marius Ionuțaș. Expoziţia de la Roma, organizată cu sprijinul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș, poate fi vizitată până pe 15 iulie.
Institutul Cultural Român de la Varșovia organizează o suită de activități pentru a marca vizita Regelui Ferdinand, a Reginei Maria și a unei importante delegații de elite politice în Polonia, în perioada 23-29 iunie 1923. Manifestările vor începe la 1 iulie cu prelegerea „Reginele și prințesele României. Stil și tradiție”, susținută de fondatoarea proiectului „Semne cusute”, Ioana Corduneanu. În aceeaşi zi mai sunt programate un atelier pentru copii și părinți susținut de Ioana Corduneanu, intitulat „Cămăși nemuritoare” şi dezbaterea „Monarhia și relațiile româno-polone”, cu participarea ziaristului și diplomatului Bogumił Luft și a istoricului Narcis Dorin Ion, directorul Muzeului Național Peleș. Dezbaterea va fi urmată de proiecția filmului documentar „Maria – inima României”, regizat de Trevor Poots. La 2 iulie va avea loc o prelegere susținută de Narcis Dorin Ion, cu tema „Casele de vis ale Reginei Maria”, urmată de prezentarea volumului de documente diplomatice și militare „Garanția cea mai sigură a păcii și a civilizației în răsăritul Europei. Alianța polono-română 1926-1932”. Cu prilejul Weekend-ului regal românesc în spaţiul adiacent al Casei Întâlnirilor cu Istoria din Varşovia va fi deschisă expoziția în aer liber „Rochii, fracuri, epoleți. Familia Regală a României în Polonia, 1923” ce va reuni fotografii din timpul vizitei, precum și ecouri în presa poloneză și românească. Expoziţia va rămâne deschisă până la 21 iulie.
