Jurnal românesc – 27.05.2015

PNL a anunţat că ar putea
renunţa la ideea de a depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, dacă va
constata că în comisia parlamentară pentru elaborarea unui nou cod electoral
există voinţă politică pentru adoptarea legii privind votul prin corespondenţă.
Anterior, liderii liberali afirmaseră că
moţiunea ar urma să sancţioneze ceea ce au numit cinismul cu care
premierul Victor Ponta ignoră necesitatea adoptării urgente a proiectului depus
de PNL. Potrivit acestora, după ce ar fi blocat intenţionat votul de la
alegerile din noiembrie, premierul ar sfida acum milioanele de români din
diaspora doar pentru a se răzbuna fiindcă a pierdut la prezidenţiale. În
replică, PSD şi-a exprimat disponibilitatea pentru discuţiile pe acest subiect,
dar a precizat că există trei proiecte legislative privind votul prin
corespondenţă şi a cerut PNL să decidă pe care dintre acestea îl susţine.
Marţi, a fost lansat în dezbatere publică şi proiectul de lege privind votul
prin corespondenţă şi cel electronic elaborat de Partidul Mişcarea Populară.

Bogdan Matei, 27.05.2015, 12:30

PNL a anunţat că ar putea
renunţa la ideea de a depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, dacă va
constata că în comisia parlamentară pentru elaborarea unui nou cod electoral
există voinţă politică pentru adoptarea legii privind votul prin corespondenţă.
Anterior, liderii liberali afirmaseră că
moţiunea ar urma să sancţioneze ceea ce au numit cinismul cu care
premierul Victor Ponta ignoră necesitatea adoptării urgente a proiectului depus
de PNL. Potrivit acestora, după ce ar fi blocat intenţionat votul de la
alegerile din noiembrie, premierul ar sfida acum milioanele de români din
diaspora doar pentru a se răzbuna fiindcă a pierdut la prezidenţiale. În
replică, PSD şi-a exprimat disponibilitatea pentru discuţiile pe acest subiect,
dar a precizat că există trei proiecte legislative privind votul prin
corespondenţă şi a cerut PNL să decidă pe care dintre acestea îl susţine.
Marţi, a fost lansat în dezbatere publică şi proiectul de lege privind votul
prin corespondenţă şi cel electronic elaborat de Partidul Mişcarea Populară.

În comisia de cod electoral,
social-democraţii şi liberalii au poziţii divergente şi asupra numărului de
mandate parlamentare acordate reprezentanţilor diasporei. PNL propune patru
senatori şi opt deputaţi, în timp ce PSD pledează pentru menţinerea numărului
prevăzut în actuala legislaţie, patru deputaţi şi doi senatori.

Armata şi Biserica rămân instituţiile despre care românii au cea mai
bună părere, iar activitatea din ultimii ani a DNA a instalat-o pe podiumul
topurilor de popularitate – relevă un studiu sociologic realizat de InfoPolitic.
Astfel, 78% dintre români au declarat că au o părere bună şi foarte bună despre
Armată, 63% au afirmat acelaşi lucru despre Biserică şi 61% despre DNA. Urmează
Preşedinţia, despre care 55 procente dintre români au o părere favorabilă. De
asemenea, conform studiului, apariţiile publice ale ANAF din ultimele luni
readuc instituţia în atenţia publicului, generând un sentiment mai degrabă pozitiv
faţă de instituţie, împărtăşit de 41% dintre respondeţi. Potrivit sociologilor,
instituţii politice mai cunoscute şi indispensabile democraţiei, precum
Guvernul sau Parlamentul, suferă de un deficit cronic de imagine: doar 29 de
procente dintre români au afirmat că au o părere bună şi foarte bună despre
Executiv şi 14 despre Legislativ.

România are cele mai mici
cheltuieli bugetare din Uniunea Europeană, raportate la Produsul Intern Brut,
potrivit datelor publicate, marţi, de Biroul European de Statistică – Eurostat.
În medie, bugetul unei ţări din Uniunea Europeană colectează şi cheltuie
aproape 50% din PIB. Cheltuielile bugetului României depăşesc, însă, doar cu
puţin 35 de procente din PIB. În ceea ce priveşte alocarea banilor pe domenii,
pentru asistenţă socială România cheltuie o treime din buget, pentru sănătate -
peste 11%, pentru educaţie – 8%, iar pentru apărare – 2,2%.

Comisia Europeană a transmis, marţi, României decizia oficială de
aprobare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020.
României i s-au alocat peste nouă miliarde de euro, din care opt miliarde
reprezintă fonduri europene, iar restul – contribuţia naţională. Documentul
prevede 15 măsuri de finanţare, iar creşterea productivităţii agroalimentare şi
integrarea producţiei naţionale în lanţuri alimentare reprezintă cele două
obiective majore ale programului.