Jurnal românesc – 27.04.2015
Roxana Vasile, 27.04.2015, 12:16
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude
Juncker, a felicitat România şi Bulgaria, cu prilejul împlinirii a 10 ani de la
semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană. Potrivit preşedintelui
Klaus Iohannis, semnarea Tratatului a demonstrat că România era pregătită să se
alăture unui spaţiu definit de democraţie. La rândul său, premierul Victor Ponta a
reafirmat angajamentul puternic al Guvernului pentru proiectul european.
România şi
Bulgaria îşi pot apăra mai bine interesele la Bruxelles atâta vreme cât
acţionează împreună – este concluzia şedinţei comune pe care guvernele celor
două state au avut-o, vineri, la Craiova. Împreună am intrat în NATO şi în
Uniunea Europeană, împreună vom intra în Schengen, împreună vom dezvolta şi
proiectele din planul Juncker, precum şi pe cele finanţate din fonduri
structurale – a declarat premierul Victor Ponta.
Preşedintele
Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cere Bucureştiului o investigaţie
serioasă în urma afirmaţiilor fostului preşedinte Ion Iliescu privind existenţa
unui sediu al CIA în România. Într-un interviu publicat săptămâna trecută în
revista germană Der Spiegel, el a admis, pentru prima dată, că a aprobat
un sediu pentru agenţia americană. El a explicat că autorităţile române nu s-au
amestecat în activităţile CIA şi nu ştiu ce se petrecea acolo. Aceste închisori de pe teritoriul unor ţări
est-europene, inclusiv în România, rămân un mister la aproape zece ani de la
dezvăluirea existenţei lor. Membri importanţi ai reţelei teroriste Al-Qaida ar
fi fost interogaţi prin acte de tortură.
Preşedintele Klaus
Iohannis face o vizită oficială de două zile în Italia. Cifrată la circa un
milion de persoane, comunitatea românească din Peninsulă e cea mai numeroasă
din diaspora. De la preluarea mandatului său, pe
21 decembrie 2014, şeful statului a mai făcut vizite oficiale în Franţa,
Germania, Polonia, precum şi în fostele republici sovietice, vecine României,
Moldova şi Ucraina.
Veniturile obţinute de românii din Italia şi de
italienii din România nu vor mai fi impozitate în ambele ţari. Miniştrii de finanţe din cele două state au semnat, în cadrul
reuniunii Ecofin de la Riga, Convenţia pentru evitarea dublei impuneri.
Prevederile sale vor produce efecte din ianuarie 2016. În prezent, România are
încheiate peste 80 de astfel de convenţii cu ţări din lumea întreagă.
Potrivit Gazetei
Româneşti, numărul elevilor străini în şcolile italiene a crescut simţitor.
Potrivit unui raport al Ministerului italian al Educaţiei, Elevi cu
cetăţenie neitaliană. Între dificultăţi şi succese, generaţiile născute
în Italia reprezintă majoritatea, iar şcolile profesionale nu mai sunt prima
alegere pentru elevii neitalieni, locul lor fiind luat de cele tehnice. Şi
liceele primesc un număr mai mare de elevi de cetăţenie neitaliană faţă de anii
trecuţi. Naţionalitatea cea mai răspândită este cea românească, cu aproape 155
de mii de elevi.
Publicaţia Noi în Spania informează că
românii continuă să formeze comunitatea de străini din Uniunea Europeană cea
mai numeroasă din Spania, cu peste 751 de mii de persoane – 15,9% din numărul
total al străinilor. Le
urmează britanicii şi italienii. Cu toate acestea, faţă de 1 ianuarie 2014,
românii au înregistrat cea mai mare scădere a numărului în Spania ( – 46 de
mii). Vârsta medie a românilor înregistraţi în Spania este de 31,9 ani.
În România, vârstnicii sunt mai mulţi decât
tinerii – anunţă Institutul Naţional de Statistică. Pentru prima oară de la Revoluţie, numărul
persoanelor peste 65 de ani este mai mare decât al celor sub 15 ani. Sociologii avertizează că, în curând peste jumatate din populaţie va
depăşi 50 de ani, ceea ce va fi un dezastru pentru economie şi sistemul de
pensii. Numărul românilor cu domiciliul în România a scăzut, iar dintre aceştia
cei mai mulţi locuiesc în oraşe, majoritare fiind femeile.
