Jurnal românesc – 26.10.2016
Daniela Budu, 26.10.2016, 12:00
La Bucureşti, continuă manifestările organizate în onoarea
regelui Mihai care a împlinit, pe 25 octombrie, 95 de ani. Principesa
Moştenitoare Margareta a afirmat, cu această ocazie, că aniversarea Majestăţii
Sale are loc în anul împlinirii a 150 de ani în care Coroana Română a servit
istoria României, identitatea şi continuitatea naţiunii. Joi, Principesa
Margareta şi Principele Radu vor lua parte, în Aula Bibliotecii Centrale
Universitare Carol I, la prezentarea publică a emisiunii filatelice Motoarele, pasiune regală, realizată de
Romfilatelia. Cu acest prilej, Corul Regal va susţine un scurt recital. Unul
dintre puţinii foşti şefi de stat în viaţă din perioada celui de-al Doilea
Război Mondial, Mihai I a fost rege al României în două rânduri, între 1927-1930,
respectiv 1940 – 1947. Fostul suveran a
trăit în exil, după ce a fost forţat de comunişti să abdice pe 30 decembrie
1947. După Revoluţia anti-comunistă din 1989, el a revenit în România natală.
În martie 2016, a fost anunţată retragerea sa din viaţa publică.
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, reexaminarea la legea
cashback, care obligă comercianţii să elibereze clienţilor, la cerere, numerar
în valoare de cel mult 200 de lei, fiind eliminată această obligativitate şi
clarificate alte aspecte ale proiectului. În iunie, preşedintele României a
trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea
ordonanţei de urgenţă a guvernului privind introducerea sistemelor moderne de
plată. Parlamentul a acceptat solicitările preşedintelui şi a eliminat
obligativitatea ca acei comercianţi care au o cifră de afaceri de peste 10.000
de euro pe an să elibereze cash, la cerere, clienţilor, textul fiind modificat
astfel încât eliberarea să se facă la discreţia comerciantului.
Curtea Constituţională a României a stabilit, marţi, că
legea dării în plată, contestată de instituţii bancare, este parţial
neconstituţională. Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în
vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credit a intrat în vigoare pe 13
mai. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un împrumut pentru a intra
sub incidenţa legii sunt: titularul creditului trebuie să fie consumator, nu
profesionist, creditul la momentul acordării să nu depăşească 250.000 de euro
sau echivalent, iar imobilul ipotecat să fie cu destinaţia de locuinţă.
România ar putea scăpa, până la urmă, de Mecanismul de
Cooperare şi Verificare. Parlamentul European a adoptat o rezoluţie, prin care
îndeamnă Comisia Europeană să înlocuiască MCV-ul cu un mecanism de raportare a
situaţiei democraţiei. Parlamentul a cerut Comisiei să prezinte o propunere în
vederea introducerii acestui instrument până în septembrie 2017. MCV-ul a fost
instituit în 2006 şi monitorizează progresele României şi Bulgariei, în
combaterea corupţiei şi reformarea sistemului judiciar. Sofia şi Bucureştiul au
acceptat MCV-ul ca o condiţie prealabilă aderării lor la UE, pe 1 ianuarie
2007. Potrivit acestor rapoarte, prezentate anual de CE, România a înregistrat,
în ultimii ani, rezultate mai bune decât Bulgaria.
România ocupă locul 36, în coborâre cu o poziţie, în
clasamentul ‘Doing Business 2017’, elaborat de Banca Mondială. România a făcut
progrese la capitolul plata taxelor, unde a câştigat patru poziţii faţă de anul
trecut, însă a pierdut 11 locuri la indicatorul începerea unei afaceri. România
devansează ţări ca Ungaria, Belgia, Italia si Turcia, dar se află în urma unor
state precum Noua Zeelandă, aflată pe primul loc, Polonia, Cehia si Kazahstan.
Raportul BM analizează 190 de economii, pe baza a 11 criterii, cum sunt
obţinerea unui credit, accesul la reţeaua de electricitate şi tranzacţiile
transfrontaliere.