Jurnal românesc – 26.06.2020

996 de români, angajaţi ai abatorului companiei de prelucrare a cărnii Tönnies din Rheda-Wiedenbruck, în landul german Renania de Nord-Westfalia, au fost confirmaţi ca infectaţi cu SARS-CoV-2, a anunţat Ministerul de Externe. Instituţia precizează că aceştia se află în carantină, unde le sunt asigurate bunurile necesare, alimente şi produse de igienă, şi că autorităţile locale au instituit o linie telefonică prin intermediul căreia conaţionalii pot obţine informaţii în limba română. În cadrul celulei de criză institută la nivel de land s-a decis accelerarea procesului de testare a tuturor angajaţilor companiei şi a contacţilor acestora astfel încât procesul să fie finalizat până pe 3 iulie. Conform cifrelor oficiale comunicate de partea germană, în cadrul companiei Tönnies îşi desfăşoară activitatea 3.969 de cetăţeni români. Ca urmare a focarului, districtele Gütersloh şi Warendorf, unde locuiesc mulţi angajaţi ai procesatorului, au fost plasate în carantină începând din 24 iunie, urmând ca măsura să fie ajustată în funcţie de evoluţia situaţiei.

Sorin Iordan, 26.06.2020, 11:51

996 de români, angajaţi ai abatorului companiei de prelucrare a cărnii Tönnies din Rheda-Wiedenbruck, în landul german Renania de Nord-Westfalia, au fost confirmaţi ca infectaţi cu SARS-CoV-2, a anunţat Ministerul de Externe. Instituţia precizează că aceştia se află în carantină, unde le sunt asigurate bunurile necesare, alimente şi produse de igienă, şi că autorităţile locale au instituit o linie telefonică prin intermediul căreia conaţionalii pot obţine informaţii în limba română. În cadrul celulei de criză institută la nivel de land s-a decis accelerarea procesului de testare a tuturor angajaţilor companiei şi a contacţilor acestora astfel încât procesul să fie finalizat până pe 3 iulie. Conform cifrelor oficiale comunicate de partea germană, în cadrul companiei Tönnies îşi desfăşoară activitatea 3.969 de cetăţeni români. Ca urmare a focarului, districtele Gütersloh şi Warendorf, unde locuiesc mulţi angajaţi ai procesatorului, au fost plasate în carantină începând din 24 iunie, urmând ca măsura să fie ajustată în funcţie de evoluţia situaţiei.

MAE de la Bucureşti precizează că, până în prezent, Consulatul General al României la Bonn nu a primit solicitări de asistenţă din partea niciunuia dintre cetăţenii români afectaţi. În acest context, secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Iulia Matei, a avut o întrevedere cu Însărcinatul Guvernului federal german pentru imigranţi şi minorităţi naţionale, Bernd Fabritius. Aceasta a reiterat preocuparea autorităţilor române pentru situaţia muncitorilor români sezonieri sau rezidenţi în Germania şi a subliniat importanţa respectării drepturilor acestora şi asigurării condiţiilor adecvate de muncă şi a condiţiilor sanitare în contextul pandemiei de COVID-19. Bernd Fabritius a dat asigurări cu privire la susţinerea şi disponibilitatea Guvernului federal în vederea respectării şi asigurării unui cadru de muncă şi sanitar adecvate. Cei doi demnitari au decis menţinerea unui dialog constant şi deschis pentru identificarea celor mai bune soluţii pentru cetăţenii români care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Germaniei.

Un complex de imobile din localitatea italiană Mondragone, unde locuiesc şi 14 români, a fost plasat în carantină după ce autorităţile au descoperit 49 de cazuri de infectare cu noul coronavirus. Ministerul de Externe anunţă că Ambasada României la Roma s-a autosesizat în urma informaţiilor apărute în presă şi a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale pentru a obţine informaţii suplimentare cu privire la identitatea şi situaţia persoanelor în cauză. Conform datelor oficiale, nu există la acest moment o confirmare a existenţei unor cetăţeni români în rândul persoanelor diagnosticate pozitiv cu SARS-CoV2. MAE a precizat că reprezentanţa diplomatică a ţării noastre la Roma nu primit solicitări de asistenţă consulară din partea conaţionalilor afectaţi, dar că menţine dialogul cu autorităţile locale şi este pregătită să le acorde acestora ajutorul necesar.

187 de români şi 4 britanici au revenit joi în ţară din Marea Britanie cu o cursă aeriană specială operată de o companie privată, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Printre cetăţenii români aduşi acasă se regăsesc persoane care se aflau în imposibilitatea de a-şi prelungi şederea pe teritoriul Regatului Unit. Zborul Bucureşti-Londra-Bucureşti a permis şi deplasarea către Marea Britanie a 38 de cetăţeni români şi a unui cetăţean bulgar. Repatrierile face parte din demersurile comune ale ministerelor Afacerilor Externe, Transporturilor şi Afacerilor Interne de facilitare a revenirii în ţară a cetăţenilor afectaţi de măsurile de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19. MAE subliniază importanţa verificării cu atenţie şi anterior oricăror deplasări a informaţiilor postate pe site-ul său, mae.ro, precum şi pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României.

Reprezentanţa Institutului Cultural Român în Portugalia participă cu un fragment din romanul „Dimineață pierdută”, al Gabrielei Adameșteanu, la evenimentul „Noaptea Literaturii Europene la Lisabona”, care va avea loc în zilele de 27 și 28 iunie. Manifestarea se va desfăşura la radio Smooth FM şi va consta în prezentarea unor extrase din operele a 13 autori europeni, în interpretarea a 13 personalități portugheze. Fragmentul din opera Gabrielei Adameșteanu va fi lecturat de actrițele lusitane Inês Lapa și Lavínia Moreira. Romanul „Dimineață pierdută”, apărut în 1984, a fost tradus în 14 limbi străine.

Potrivit ICR, cartea prezintă istoria văzută prin ochii unei femei simple, dar inteligente și ironice, al cărei monolog se interesectează cu cele ale altor personaje, alternând comicul și tragicul şi relativizând perspectivele. „Noaptea Literaturii Europene la Lisabona” este o inițiativă a clusterului EUNIC Portugalia, organizată cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene în acest stat. Creată în 2006, rețeaua EUNIC este formată din Institutele Naționale de Cultură și câteva Ambasade ale Uniunii Europene, cu scopul de a promova diversitatea culturală și lingvistică europeană.