Jurnal românesc – 26.04.2023
Fostul primar al comunei ucrainene Mahala, Elena Nandriş, cere
administraţiei de la Bucureşti să se implice mai mult în apărarea intereselor
populaţiei de etnie română din regiunea Cernăuţi. Ea şi-a manifestat îngrijorarea
faţă de aplicarea noii Legi a învăţământului, care le impune şcolilor cu
predare în limba minorităţilor să introducă, treptat, ore în limba ucraineană.
Sorin Iordan, 26.04.2023, 11:13
Fostul primar al comunei ucrainene Mahala, Elena Nandriş, cere
administraţiei de la Bucureşti să se implice mai mult în apărarea intereselor
populaţiei de etnie română din regiunea Cernăuţi. Ea şi-a manifestat îngrijorarea
faţă de aplicarea noii Legi a învăţământului, care le impune şcolilor cu
predare în limba minorităţilor să introducă, treptat, ore în limba ucraineană.
Guvernul României ar trebui să se implice mai insistent în apărarea
limbii noastre române, pentru că noi o pierdem şi nouă ne pare foarte rău. Noi
iubim limba noastră, noi ne zbatem pentru limba noastră, noi o preţuim mai mult
decât voi acolo. Noi am spus totdeauna: vrem să vorbim, vrem să cântăm şi să ne
rugăm în limba noastră. Sunt 551 de ani de când suntem români. Şi acum, în
câţiva ani, distrugem totul. Ne doare foarte mult. Mulţi din România nu înţeleg
asta, a declarat Nandriş pentru Agenţia de presă Agerpres.
În comuna
Mahala sunt două licee cu predare exclusiv în limba română, unul cu 411 elevi
şi celălalt cu 320 de elevi. Începând din anul şcolar viitor, predarea în
ucraineană devine obligatorie din clasa a 5-a. În primul an de gimnaziu, elevii
trebuie să înveţe minimum 20% din materii în ucraineană, procentul crescând
până la 80% în ultimii doi ani de liceu. Legea învăţământului a fost modificată
în 2017, iar, într-o primă etapă a dispus ca şcolile cu predare în limba rusă
să treacă la studierea tuturor disciplinelor de învăţământ în ucraineană
începând cu 1 septembrie 2020. Şcolile minorităţilor naţionale din Ucraina,
care vorbesc într-o limbă a Uniunii Europene, precum cea română, trebuie să
introducă treptat limba ucraineană începând cu septembrie 2023.
Ambasadorul României la Londra, Laura Popescu, a primit distincţia
Diplomatul European al Anului în Regatul Unit al Marii Britanii şi
Irlandei de Nord, acordat de revista Diplomat. Premiul i-a fost decernat în
urma votului diplomaţilor acreditaţi la Londra, iar la ceremonie au participat
peste 200 de membri ai corpului diplomatic şi oficiali britanici. Ambasada
României transmite că, în discursul său, Laura Popescu le-a mulţumit colegilor
de la misiunile diplomatice pentru foarte buna colaborare la Londra şi a
apreciat că distincţia este şi rezultatul muncii întregii echipe diplomatice a
României în Marea Britanie. Prima femeie ambasador al României în Regatul Unit,
Laura Popescu este în prezent şi preşedintele Women in Diplomacy, o reţea care
reuneşte femeile diplomat din Londra. În acest context, a vorbit despre noua
generaţie de femei ambasador ale României şi despre rolul important şi
contribuţia pozitivă a femeilor în diplomaţie. Anul trecut, premiul pentru
Diplomatul European al Anului i-a fost decernat ambasadorului Uniunii Europene
în Marea Britanie.
Senatul a adoptat propunerea legislativă care prevede ca diplomaţii
români să fie obligaţi să cunoască cel puţin două limbi străine, dintre care
una să fie engleza sau franceza. La votul pentru modificarea Legii 269/2003
privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României s-au înregistrat
94 de voturi pentru şi o abţinere. Iniţiatorii proiectului
legislativ, un grup de parlamentari ai Uniunii Salvaţi România, susţin că
interesele României în străinătate trebuie să fie reprezentate de un corp de profesionişti
pregătiţi la cele mai înalte standarde. Multilingvismul este o politică
asumată la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, în sensul în care ni se
arată clar din poziţia Comisiei Europene că stăpânirea limbilor străine joacă
un rol vital în sporirea capacităţii de inserţie profesională a mobilităţii
(…). Multilingvismul asigură instrumentele uzuale de lucru şi desfăşurarea
corespunzătoare a activităţii corpului diplomatic şi consular, au
precizat senatorii USR în expunerea de motive. Propunerea legislativă va intra
acum în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.
Unsprezece cetăţeni români şi un membru de familie, cetăţean
sudanez, au fost evacuaţi din Sudan în Djibouti cu două zboruri organizate de
autorităţile franceze şi sudaneze, transmite Ministerul român de Externe. Opt
români şi sudanezul membru de familie au părăsit deja statul est-african cu un
zbor militar organizat de autorităţile elene cu destinaţia Atena, iar un alt
român s-a deplasat pe cont propriu în Egipt şi a solicitat asistenţă consulară
Ambasadei României la Cairo. Ambasadele României la Addis Abeba şi Cairo menţin
în atenţie situaţia altor 14 cetăţeni români şi 2 membri de familie, cetăţeni
sudanezi, care intenţionează să părăsească pe cale rutieră Sudanul şi să intre
în Egipt. Ambasada României la Addis Abeba arată că în Sudan se mai află 11 de
cetăţeni români şi 4 membri de familie sudanezi şi egipteni, care au solicitat
sprijin în vederea evacuării. Bucureştiul reiterează recomandarea fermă
adresată tuturor românilor care se află pe teritoriul Sudanului să se adreseze
urgent Ambasadei României la Addis Abeba şi să comunice coordonatele proprii,
dacă nu au făcut-o deja, pentru a putea fi contactaţi în caz de necesitate.
Ambasada poate fi contactată la telefonul +251 116 62 26 75. De asemenea,
pentru situaţii de urgenţă există linia telefonică specială a misiunii
diplomatice +251 935 35 00 59.
