Jurnal românesc – 26.04.2019
Ministerul Afacerilor Externe a lansat Ghidul alegătorului român din străinătate. Documentul e disponibil pe site-ul instituţiei, la secţiunea dedicată alegerilor pentru Parlamentul European din 26 mai 2019. Ghidul include informații referitoare la persoanele care au drept de vot, actele în baza cărora se poate vota în străinătate și procedura de vot. Cetățenii români care se află în străinătate în ziua alegerilor pot vota la orice secție organizată în străinătate. Cetățenii români înscriși pe listele electorale ale altor state membre UE pot să-și exercite dreptul de vot pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European numai după ce dau o declarație pe propria răspundere potrivit căreia nu și-au exercitat dreptul de vot la același scrutin pentru membrii în Parlamentul European din statul membru UE pe ale cărui liste electorale sunt înscrişi. Pe site-ul MAE găsiţi şi lista celor 441 de secții de votare din străinătate. În data de 26 mai 2019 vor avea loc alegeri pentru membrii din România în Parlamentul European. Votarea începe la ora 7.00 (ora locală) și se desfășoară până la ora 21.00 (ora locală), când secția de votare se închide. Mandatul în Parlamentul European este de 5 ani.
Carmen Pelin, 26.04.2019, 13:47
La Muzeul Naţional Cotroceni din Bucureşti a avut loc masa rotunda cu tema Ce ştim despre diaspora românească? Analiză şi acţiune”, organizată de Departamentul Români din Afara Granițelor al Administrației Prezidențiale. Profesorul Dumitru Sandu, de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Capitală, a subliniat că trebuie gândită o strategie în privinţa diasporei, trebuie realizate sondaje de către Guvern în rândul diasporei, cele mai recente datând din 2007-2008. Sociologul, moderator al evenimentului, a mai atras atenţia asupra lipsei de politici de migraţie şi a crizei de încredere dintre diaspora, tineretul din România, care e orientat masiv spre plecarea din ţară, şi politicieni şi administraţia publică centrală în principal.
La masa rotundă au participat organizații naționale, internaționale și analiști români din diaspora. O analiză de reţea a diasporei româneşti a fost prezentată de Andra-Lucia Martinescu, doctorandă la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, Rareş Burlacu, doctorand la École Nationale d’Administration Publique din Canada, şi Maria-Cătălina Moisescu, doctorandă la Universitatea Freiburg din Elveţia. Prof. Dana Diminescu, de la Telecom ParisTech din Franţa, a făcut o pledoarie pentru Atlasul E-diasporas şi beneficiile acestuia pentru România, în timp ce Oana Mitea, director executiv al Fundaţiei Comunitare Ţara Făgăraşului, a prezentat Raportul privind potenţialul de implicare a Diasporei în comunităţile din Ţara Făgăraşului.
Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat anul trecut, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 434.000 de persoane populaţia tânără cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate recent. Populaţia vârstnică număra, la 1 ianuarie 2019, 3,674 milioane de persoane, în timp ce populaţia tânără era reprezentată de 3,240 milioane de persoane. Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,6 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2018.
Bulgaria şi România se situează pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte procentul fetelor care studiază tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Potrivit unor date furnizate de Eurostat, în Bulgaria, respectiv, în România fetele reprezintă aproximativ 33%, respectiv 31% din totalul elevilor de liceu şi studenţilor în IT. La nivelul Uniunii Europene fetele reprezintă, în medie, doar 17% din numărul total al tinerilor care învaţă în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.
