Jurnal românesc – 26.03.2018
La Chişinău a avut loc, duminică, o amplă manifestaţie dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Participanţii au adoptat o proclamaţie prin care îşi iau angajamentul să contribuie la reîntregirea naţională a României. La manifestaţie au fost prezenţi şi politicieni din România, printre care fostul şef de stat, Traian Băsescu. Provincie cu populaţie majoritar românească în componenţa imperiului ţarist, Basarabia s-a unit cu România la sfârşitul primului război mondial, pe 27 martie 1918. Uniunea Sovietică a reanexat-o, în urma unui ultimatum, în 1940, iar pe o parte a teritoriului acesteia a fost creată actuala Republică Moldova. Împlinirea celor o sută de ani de la Unirea Basarabiei cu România va fi marcată, marţi şi la Bucureşti, într-o şedinţă solemnă a Parlamentului.
Daniela Budu, 26.03.2018, 12:24
La Chişinău a avut loc, duminică, o amplă manifestaţie dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Participanţii au adoptat o proclamaţie prin care îşi iau angajamentul să contribuie la reîntregirea naţională a României. La manifestaţie au fost prezenţi şi politicieni din România, printre care fostul şef de stat, Traian Băsescu. Provincie cu populaţie majoritar românească în componenţa imperiului ţarist, Basarabia s-a unit cu România la sfârşitul primului război mondial, pe 27 martie 1918. Uniunea Sovietică a reanexat-o, în urma unui ultimatum, în 1940, iar pe o parte a teritoriului acesteia a fost creată actuala Republică Moldova. Împlinirea celor o sută de ani de la Unirea Basarabiei cu România va fi marcată, marţi şi la Bucureşti, într-o şedinţă solemnă a Parlamentului.
Ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia Intotero, a anunţat că în jur de 30 de jurnalişti din comunităţile istorice vor participa la şedinţa solemnă a Parlamentului din 27 martie. Potrivit ministrului, este vorba despre un proiect al MRP care constă într-un schimb de experienţă între reprezentaţii mass-media din comunităţile istorice şi reprezentanţii mass-media din România. Ministrul pentru românii de pretutindeni a participat, în week-end, la a II-a ediţii a proiectului Descoperă şi cunoaşte România, care reuneşte, în acest an, 450 de etnici români din comunităţile istorice din jurul graniţelor.
Cristofor Aldea-Teodorovici va fi prezent pe 27 martie, pe scena Teatrului Fani Tardini din Galaţi, într-un concert care marchează aniversarea Centenarului Unirii Basarabiei cu România. Concertul are loc în cadrul Festivalului ,,Zilele Basarabiei”. Trupe cunoscute pe ambele maluri ale Prutului vor aduce în atenția publicului tânăr din Galați semnificația datei de 27 martie 1918. Cristofor-Aldea Teodorovici este un apreciat și cunoscut cantautor român basarabean, fiul regretaţilor Doina si Ion Aldea-Teodorovici şi continuator al cântecelor patriotice româneşti ale părinţilor săi. Proiectul are drept scop promovarea identității naționale și a valorilor culturale comune ambelor maluri ale Prutului, cu accent pe tânăra generație, care prin educație și cultură își poate păstra identitatea națională, istoria și valorile spirituale românești.
Românii au la dispoziţie peste 1.300 de locuri de muncă în străinătate, prin reţeaua Eures, cele mai multe fiind în Germania, Spania şi Malta. Potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în Germania sunt disponibile circa 680 de posturi, majoritatea pentru manipulant bagaje şi şofer manipulare bagaje, în Spania 160, cele mai multe pentru agricultori, iar în Malta 155 de locuri, în special pentru şoferi de autobuz. Marea Britanie oferă 116 posturi în agricultură, iar Olanda 105 în acelaşi domeniu. Ele sunt urmate de ţări ca Cehia, Belgia, Norvegia, Luxemburg, Slovenia sau Finlanda.
Românii din Marea Britanie sunt invitați la primul atelier legislativ organizat în Londra. Deputatul USR, Nicolae-Daniel Popescu, ales în Circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul și reședința în afara țării, va organiza pe 4 aprilie, în Brent (Londra), primul atelierul legislativ dedicat românilor din Marea Britanie. Printre temele care vor fi aduse în discuție se numără: participarea cetățenilor români la viața politică și la procesele electorale din țările în care s-au stabilit, votul prin corespondență pentru românii din afara granițelor, precum și reprezentarea diasporei în Parlamentul României.
