Jurnal românesc – 26.01.2021

Președintele
Partidului Neamului Românesc din Serbia, Predrag Balașevic, a trimis o
scrisoare deschisă guvernului de la Bucureşti şi instituţiilor europene în care
deplânge comportamentul Belgradului față de minoritatea română din estul
Serbiei. El atrage atenţia şi asupra a
ceea ce numeşte catastrofa ecologică din Bor și din împrejurime după
sosirea companiei chineze Zi-Jin.

Sorin Iordan, 26.01.2021, 10:19

Președintele
Partidului Neamului Românesc din Serbia, Predrag Balașevic, a trimis o
scrisoare deschisă guvernului de la Bucureşti şi instituţiilor europene în care
deplânge comportamentul Belgradului față de minoritatea română din estul
Serbiei. El atrage atenţia şi asupra a
ceea ce numeşte catastrofa ecologică din Bor și din împrejurime după
sosirea companiei chineze Zi-Jin.

În afară de orașul Bor, regiunea expusă
catastrofei ecologice este locuită în esenţă de minoritatea română, care se
ocupă în principal cu agricultura. Problemele ecologice pun astfel în pericol
populația atât din punct de vedere al sănătății, cât și economic.(…) fără
vreo protecție, pentru populația românească singura cale de ieșire este
părăsirea regiunii, scrie Predrag Balașevic.

Totodată, acesta arată că
autorităţile centrale duc o campanie mediatică negativă la adresa României și a
Bisericii Ortodoxe Române în Serbia. România este prezentată ca un
potențial agresor care dorește să pună în pericol teritorial Serbia prin
intermediul minorității române, internetul e inundat de teoriile complotiste
împotriva României, există chiar pretenția că România s-a format doar pentru a
pune în pericol poporul sârb, se precizează în scrisoare.

Problema educaţiei
în limba maternă a fost şi ea readusă în prim-plan. Din cauza împiedicarii
românilor de a-și învăța limba maternă în școli, ajungem la situația în care
românii în Serbia și cei din România trebuie să comunice în limba engleză.
(,,,) Datorită propagandei ostile a Belgradului față de România, populația
locală simte frică și nesiguranță în raport cu România, mai semnalează
Balașevic. Protestul înaintat atât statului român cât şi instituţiilor de la
Bruxelles vine în contextul în care Serbia aspiră la aderarea la Uniunea
Europeană şi trebuie să îndeplinească o serie de condiţionalităţi, între care
asigurarea şi respectarea drepturilor minorităţilor naţionale.

ICR Stockholm
marchează Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului prin două
evenimente derulate pe canalele online ale reprezentanței: spectacolul de
teatru Cele mai frumoase zile ale tinereții mele și
filmul-documentar Constantin I. Karadja – un diplomat care a salvat
vieți. Piesa de teatru, prezentată în parteneriat cu Teatrul Evreiesc de
Stat, cu Maia Morgenstern în rol principal și subtitrată în limba engleză,
spune povestea Anei Novac, supravieţuitoare a Holocaustului care, la vârsta de
14 ani, a fost deportată într-un lagăr nazist şi al cărei jurnal, comparat cu
cel al Annei Frank, a fost ulterior publicat şi tradus în numeroase limbi.
Spectacolul va fi transmis între 27 şi 30 ianuarie, pe canalul de YouTube al
ICR Stockholm.

Materialul video despre Constantin Karadja, prezentat în limba
suedeză, va fi transmis din 29 ianuarie şi cuprinde fragmente dintr-o dezbatere
despre personalitatea diplomatului român cu origini suedeze, care și-a riscat
viața și familia pentru a salva mii de evrei de la deportare. În semn de apreciere
pentru activitatea sa, Institutul pentru Memoria Holocaustului Yad Vashem din
Ierusalim i-a acordat, în 2005, titlul
de Drept între popoare. Ziua Internațională a Comemorării Victimelor
Holocaustului este marcată anual pe 27 ianuarie, dată la care, în 1945, a fost
eliberat cel mai mare lagăr de exterminare nazist, de la Auschwitz-Birkenau.

Programul
Conferințele Leon Feraru, organizat online de reprezentanța
Institutului Cultural Român la New York, continuă pe 27 ianuarie cu o discuţie
despre momentele definitorii ale istoriei României în ultimii 100 de ani, la
care va participa istoricul Oliver Jens Schmitt, profesor la Universitatea din
Viena. Proiectul, realizat împreună cu Centrul de Studii Sud-Est Europene al
Universității Columbia, are drept scop crearea unui spațiu al dialogului
intelectual româno-american care să scoată în evidență cele mai valoroase
contribuții românești, americane și internaționale, în domeniile istorie,
literatură și arte, politologie şi relații internaționale.

Programul a început,
pe 13 ianuarie, cu un dialog între ambasadorul Emil Brix, președintele
Academiei Diplomatice din Viena, și directorul Forumului Cultural Austriac de
la New York, Michael Heider, despre viitorul diplomației culturale după
pandemie. Pe 17 februarie este programată o întâlnire cu istoricul Sanda
Golopenția, profesor de literatură la Universitatea Brown, care va vorbi despre
conflictele cultural-ideologice în mediul academic american, mutațiile
survenite în civilizația americană după câștigarea Războiului Rece și
tulburările vieții intelectuale contemporane americane. Conferințele
Leon Feraru se desfăşoară până pe 9 iunie.