Jurnal românesc – 26.01.2017 UPDATE
Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a
dezbătut joi problema cetăţenilor români din Republica Moldova care nu-şi pot
preschimba actele de identitate din cauza unor aspecte birocratice. Iniţiativa îi aparţine preşedintelui Comisiei, Constantin Codreanu. Până
în februarie 2015, legislatia prevedea
cetăţenia română era recunoscută în cazul minorilor ai căror părinţi au
redobândit cetăţenia română, fără a fi nevoie de o cerere separată. De
asemenea, persoanele cu vârsta de peste 18 ani aveau dreptul să solicite
recunoaşterea cetăţeniei române în baza faptului că erau minori atunci când
unul dintre părinţi a obţinut cetăţenia română. Conform procedurii actuale,
minorii nu pot obţine automat cetăţenia, înscrierea acestora în certificatul de
cetăţenie al părinţilor fiind obligatorie. Prin urmare, tuturor copiilor minori
care şi-au perfectat certificatul de naştere, paşaportul şi/sau cartea de
identitate în baza vechii proceduri şi care solicită în prezent, după expirare,
reînnoirea actelor le este refuzat acest drept, întrucât nu pot prezenta
certificatul de cetăţenie.
România Internațional, 26.01.2017, 17:33
Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a
dezbătut joi problema cetăţenilor români din Republica Moldova care nu-şi pot
preschimba actele de identitate din cauza unor aspecte birocratice. Iniţiativa îi aparţine preşedintelui Comisiei, Constantin Codreanu. Până
în februarie 2015, legislatia prevedea
cetăţenia română era recunoscută în cazul minorilor ai căror părinţi au
redobândit cetăţenia română, fără a fi nevoie de o cerere separată. De
asemenea, persoanele cu vârsta de peste 18 ani aveau dreptul să solicite
recunoaşterea cetăţeniei române în baza faptului că erau minori atunci când
unul dintre părinţi a obţinut cetăţenia română. Conform procedurii actuale,
minorii nu pot obţine automat cetăţenia, înscrierea acestora în certificatul de
cetăţenie al părinţilor fiind obligatorie. Prin urmare, tuturor copiilor minori
care şi-au perfectat certificatul de naştere, paşaportul şi/sau cartea de
identitate în baza vechii proceduri şi care solicită în prezent, după expirare,
reînnoirea actelor le este refuzat acest drept, întrucât nu pot prezenta
certificatul de cetăţenie.
Serviciul Român
de Informaţii va adopta un cod de etică profesională al angajaţilor
instituţiei, care va fi publicat în câteva zile în Monitorul Oficial, a anunţat
directorul instituţiei, Eduard Hellvig. El a explicat că documentul va
clarifica fără echivoc eventuale situaţii de incompatibilitate în care s-ar
putea plasa un ofiţer de informaţii. Anunţul vine după ce conducerea Servciului
a fost audiată, miercuri, de Comisia parlamentară de control al SRI. La finalul audierilor, care au durat peste şapte
ore, şeful SRI a susţinut că, în aceste zile, au loc atacuri fără precedent la
adresa instituţiei pe care o conduce, dar a dat asigurări ca serviciul nu s-a
implicat şi nu se va implica în jocuri de putere.
Amenzile de circulaţie vor fi majorate de la 1 februarie
2017, odată cu creşterea salariului minim pe economie. Salariul minim urmează
să crească, de la începutul lunii următoare cu 200 de lei, adică la 1.450 de
lei, faţă de 1.250 de lei cât este în prezent. Amenzile de circulaţie se
calculează prin raportare la acest venit, având în vedere că un punct-amendă
reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, aşa cum prevede
Codul rutier. Prin urmare, cea mai mică amendă de circulaţie va fi de 290 de
lei, faţă de 250 de lei, cât este acum. Pe de altă parte, cea mai mare amendă
primită de şoferi va fi de 14.500 de lei, faţă de 12.500 de lei, valoarea de
acum. Punctul de amendă a crescut, ultima
oară, pe 1 mai 2016.
Premierul român,
Sorin Grindeanu, a anunţat că proiectul de buget pe 2017 va fi definitivat în
şedinţa de guvern de vineri şi, în aceeaşi zi, va fi trimis spre dezbatere
Parlamentului. Seful executivului a dat asigurări că au fost luate în calcul
toate măsurile cuprinse în programul de guvernare al majorităţii de stânga PSD
– ALDE. Cei mai mulţi bani se vor îndrepta către Transporturi, Agricultură,
Sănătate şi IMM-uri. Mai puţini bani decât în 2016 primesc Educaţia, Energia,
Dezvoltarea regională, Internele, Externele, Administraţia Prezidenţială, cele
două camere ale Parlamentului şi SIE. Proiectul de buget este configurat pe o
creştere economică de 5,2%, iar deficitul bugetar este estimat la 2,96% din
PIB.
Piaţa auto din România a crescut anul trecut cu aproape 18
procente. A fost al treilea an consecutiv de creştere, cu vânzări de peste 140
de mii de unităţi – potrivit datelor prezentate joi de Asociaţia Producătorilor
şi Importatorilor de Automobile. Însă,numărul vanzarilor de masini noi a fost
cu mult depăşit de importurile de maşini vechi care a crescut cu 20 la sută
faţă de 2015, ceea ce reprezintă un nou record. Raportul mediu al
înmatriculărilor de autoturisme noi versus cele rulate este de 1/3. Datele
asociaţiei mai arată că producţia naţională de maşini şi exporturile au scăzut,
cu circa 7, respectiv 8 la sută, în 2016 cu menţiunea că
peste 90 la sută din producţia autohtohă este exportată.