Jurnal românesc – 25.03.2015
Ministrul roman de Externe, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit, marţi, la Londra cu omologul său britanic, Philip Hammond, ocazie cu care a subliniat importanţa implicării autorităţilor britanice, împreună cu cele române, în efortul de îmbunătăţire a percepţiei asupra cetăţenilor români care lucrează în Marea Britanie. Aurescu a amintit că, potrivit statisticilor făcute la Londra şi la nivelul Comisiei Europene, comunitatea românească din Regatul Unit este un contributor net la economia şi viaţa socio-culturală a ţării gazdă. De asemenea, el a arătat că românii din această ţară sunt bine integraţi, 3 din 4 fiind angajaţi. Rata de angajare este de 77,7%, mai mare decât a britanicilor. Pe plan bilateral, ministrul Bogdan Aurescu şi omologul său britanic au salutat relaţiile strânse şi buna colaborare dintre cele două state, bazate pe un Partenerial Strategic fundamentat îndeosebi pe dimensiunea de securitate şi apărare.
Mihai Pelin, 25.03.2015, 12:10
Mininsterul român de Externe a salutat decizia preşedintelui american Barack Obama de a-l nominaliza pe Hans G. Klemm în funcţia de ambasador în România. Diplomat de carieră, Hans G. Klemm este consilier al subsecretarului pentru Management la Departamentul de Stat, funcţie pe care o deţine din ianuarie 2015. Klemm a ocupat şi poziţii în Germania, Japonia, Coreea de Sud şi Trinidad Tobago. Ultimul ambasador american în România a fost Mark Gitenstein, care şi-a încheiat mandatul în decembrie 2012, dupa care misiunea diplomatica a fost condusa de interimari: Duane Butcher si Dean Thompson.
În sud-estul României a început un exerciţiu la care, până în aprilie, vor participa, în total, peste două mii de militari români, americani, britanici şi din Republica Moldova. Exerciţiul face parte din operaţiunea „Atlantic Resolve”, menită să dea asigurări statelor membre NATO din estul Europei că aliaţii americani şi britanici sunt pregătiţi să intervină în sprijinul lor. Participarea militarilor din Republica Moldova are loc după ce preşedintele Nicolae Timofti declarase că, pe fondul tensiunilor din estul Ucrainei vecine, provocate de amestecul Moscovei, Chişinaul trebuie să se apropie de NATO, întrucât securitatea sa este în pericol.
În România, Comisiile de Învaţământ şi Juridică din Camera Deputaţilor au hotărât că elevii vor participa la ora de religie pe baza unei cereri scrise semnate de ei dacă sunt majori sau de un părinte în cazul copiilor minori. Textul adoptat are la bază ultimele decizii în materie ale Curţii Constituţionale. Deputaţii din comisiile de specialitate au stabilit că înscrierea la orele de religie este valabilă până la momentul în care părintele sau copilul major decide să se retragă. Proiectul de lege urmează să fie supus dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor şi apoi Senatului în calitate de cameră decizională. În noiembrie 2014, Curtea Constituţională a decis că articolul 18 din Legea educaţiei naţionale privind obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie este neconstituţional, precizând că o astfel de solicitare va trebui făcută de cei care vor să studieze disciplina. În motivarea deciziei, CCR arăta că oferta educaţională pentru această disciplină este de natură să afecteze libertatea de conştiinţă.
