Jurnal românesc- 25.01.2023
Ministrul de Externe olandez, Wopke Bastiaan Hoekstra, a reconfirmat sprijinul ţării sale pentru aderarea României la Spaţiul Schengen într-o întrevedere pe care a avut-o, la Bruxelles, cu şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu. Oficialul olandez a subliniat faptul că votul reprezentantului Ţărilor de Jos din 8 decembrie nu a fost îndreptat împotriva României, ci doar a Bulgariei şi a promis că se va implica activ în conturarea la nivel european a unei soluţii pozitive la acest dosar. La rândul său, Bogdan Aurescu l-a informat pe omologul olandez asupra demersurilor în curs ale părţii române şi a menţionat dialogul pozitiv cu preşedinţia suedeză a Consiliului Uniunii Europene, care s-a declarat „angajată prioritar pe dosarul aderării României (…) inclusiv prin lansarea de consultări în perioada următoare”. Olanda a fost unul din statele care s-au opus în trecut aderării României la Schengen, invocând aspecte legate de corupţie şi probleme în sistemul judiciar, poziţie care s-a schimbat însă odată cu eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. MAE român precizează că recentele acţiuni diplomatice ale ministrului român de Externe fac parte din demersurile Bucureştiului de avansare a procesului de aderare a României la spaţiul european de liberă circulaţie, prin depăşirea situaţiei create ca urmare a votului negativ al Austriei din cardul reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne.
Sorin Iordan, 25.01.2023, 11:37
Ministrul de Externe olandez, Wopke Bastiaan Hoekstra, a reconfirmat sprijinul ţării sale pentru aderarea României la Spaţiul Schengen într-o întrevedere pe care a avut-o, la Bruxelles, cu şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu. Oficialul olandez a subliniat faptul că votul reprezentantului Ţărilor de Jos din 8 decembrie nu a fost îndreptat împotriva României, ci doar a Bulgariei şi a promis că se va implica activ în conturarea la nivel european a unei soluţii pozitive la acest dosar. La rândul său, Bogdan Aurescu l-a informat pe omologul olandez asupra demersurilor în curs ale părţii române şi a menţionat dialogul pozitiv cu preşedinţia suedeză a Consiliului Uniunii Europene, care s-a declarat „angajată prioritar pe dosarul aderării României (…) inclusiv prin lansarea de consultări în perioada următoare”. Olanda a fost unul din statele care s-au opus în trecut aderării României la Schengen, invocând aspecte legate de corupţie şi probleme în sistemul judiciar, poziţie care s-a schimbat însă odată cu eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. MAE român precizează că recentele acţiuni diplomatice ale ministrului român de Externe fac parte din demersurile Bucureştiului de avansare a procesului de aderare a României la spaţiul european de liberă circulaţie, prin depăşirea situaţiei create ca urmare a votului negativ al Austriei din cardul reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne.
Ambasada României în Italia a organizat conferinţa „Românii din Italia între vechi stereotipuri şi noi orizonturi”, cu prilejul sărbătorii Unirii Principatelor Române. Evenimentul, desfăşurat la sediul Primăriei Roma, a constituit o dezbatere pe marginea volumului bilingv „Rădăcini la jumătate. Treizeci de ani de imigraţie românească în Italia”, ce cuprinde o serie de analize şi statistici sociologice despre prezenţa românească în peninsula italiană. Ambasadorul Gabriela Dancău a declarat că transformările pozitive care au marcat România ultimilor 30 de ani se datorează şi eforturilor şi sacrificiilor emigraţiei româneşti în străinătate, între care s-a remarcat cea în Italia. „Integrarea colectivă şi individuală a comunităţii române în Italia se datorează muncii depuse de cetăţenii noştri, eforturilor autorităţilor române şi italiene, Bisericii ortodoxe şi Bisericii catolice, care i-au călăuzit pe drumul lor, şi nu în ultimul rând societăţii italiene care i-a primit cu braţele deschise”, a spus diplomatul. La rândul său, primarul Romei, Roberto Gualtieri, şi-a exprimat recunoştinţa faţă de contribuţia comunităţii române la dezvoltarea societăţii italiene. El a arătat că italienii au dat dovadă de deschidere deplină pentru integrarea românilor inclusiv prin stimularea participării acestora la viaţa politico-administrativă. Edilul a exprimat, totodată, întreaga disponibilitate pentru continuarea cooperării în plan cultural prin dezvoltarea de proiecte comune şi în plan social, prin valorificarea informaţiilor cuprinse în volumul prezentat.
Preoţii comunităţilor de etnie română din Ucraina nu aparţin de Biserica Ortodoxă Română, ci în mod majoritar de Biserica Ortodoxă Ucraineană, rămasă în comuniune cu Biserica Ortodoxă Rusă, a transmis purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu. Declaraţia vine în contextul în care presa a relatat un număr în creştere al cazurilor în care preoţi de etnie română din statul vecin ar fi supuşi presiunilor, ar fi victime ale violenţelor şi ar risca pierderea cetăţeniei şi expulzarea pe fondul acuzaţiilor serviciilor secrete ucrainene că ar face propagandă rusească. Bănescu a precizat că „situația gravisimă în care se află acum Ucraina invadată și agresată militar de aproape un an, a creat o realitate tragică, inclusiv în plan local bisericesc, o realitate socială la care românii de acolo, inclusiv preoții, au datoria de conștiință să se adecveze în mod înțelept, creștin, onest și realist”. Acesta a mai spus că Biserica Ortodoxă Română a pledat şi pledează pentru respectarea drepturilor minorităţii româneşti din toate ţările, nu doar din Ucraina, respectiv pentru păstrarea identităţii lingvistice, religioase şi culturale. Agenţia BucPress scrie că, în prezent, în Ucraina există peste 120 de parohii ortodoxe românești.
Coproducția România-Ungaria „Apropierea”, în regia lui Püsök Botond, și coproducția Columbia-Chile-România „Alis”, de Clare Weiskopf şi Nicolás van Hemelryck, participă la a 9-a ediție a Festivalului Internațional de Film Documentar din Budapesta. Reprezentanţa Institutului Cultural Român în capitala Ungariei transmite că cele două pelicule au fost selectate în secţiunea „Concurs” şi sunt prezentate, până pe 29 ianuarie, la Cinematograful Cinema City. Proiecțiile sunt urmate de sesiuni de întrebări şi răspunsuri la care participă regizorii și actorii. Festivalul Internațional de Film Documentar din Budapesta este unul dintre cele mai cunoscute evenimente anuale de gen din Europa. Selecția și premierea filmelor sunt realizate de un juriu internațional, compus din personalități marcante ale cinematografiei mondiale.