Jurnal românesc – 25.01.2017
Mihai Pelin, 25.01.2017, 12:05
Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat procedura pentru organizarea în România a unui referendum prin care cetăţenii să îşi exprime voinţa cu privire la continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. Decizia are loc după intenţia Guvernului de a adopta două ordonanţe de urgenţă privind acordarea unei graţieri colective şi modificarea Codului penal. Se prevede, între altele, graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la 5 ani inclusiv, precum şi a celor cu amendă aplicate de instanţa de judecată. De graţiere nu ar beneficia recidiviştii şi cei care au comis o serie de infracţiuni prevăzute de Codul Penal sau de legi speciale. Cât despre proiectul de modificare a Codului penal, acesta prevede că abuzul în serviciu va fi considerat infracţiune doar în cazul producerii unei pagube de peste 200.000 de lei, în timp ce limita maximă a pedepsei se reduce de la 7 la 3 ani de închisoare. Cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă ale Guvernului au fost vehement contestate de opoziţia parlamentară din România, precum şi de zeci de mii de oameni care au ieşit în stradă la finele săptămânii trecute, cărora li s-a alăturat şi preşedintele Klaus Iohannis. Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, susţine că modificările sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale.
Europarlamentarul liberal Adina Vălean a fost ales preşedintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară din Parlamentul European. Este pentru prima dată când un eurodeputat român deţine şefia unei Comisii din Parlamentul European. „Sanatatea publică, protecţia mediului şi siguranţa alimentară sunt domenii de o importanţă vitală pentru indivizi şi comunităţi şi, cu cât mai sigure, cu atât mai bun va fi viitorul acestora. Voi continua să reprezint şi să mă lupt pentru interesul României şi din aceasta nouă poziţie”, a precizat Adina Vălean.
În România, de la 1 februarie intră în vigoare mai multe modificări fiscale, printre care creşterea impozitării salariilor mari, schimbarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor, dar şi eliminarea unor taxe, cum este cea de timbru de mediu sau taxa radio-tv. Una dintre cele mai importante modificări este cea legată de schimbarea regimului de impozitare a micilorafaceri, respectiv majorarea plafonului veniturilor la suma anuală de 500.000 de euro. De asemenea, impozitul plătit de microîntreprinderi este de 3%, pentru cele care nu au salariaţi şi 1% pentru microîntreprinderile cu minimum un salariat. O altă măsură importantă este cea care vizează zeci de mii de salariaţi, în special din mediul privat, care câştigă lunar mai mult de cinci salarii medii peeconomie, adică peste 9.400 de lei net. Ei vor obţine venituri mai mici prin eliminarea plafonului pe baza căruia erau calculate contribuţiile până acum. De asemenea, tot din prima zi a lunii februarie salariul minim brut va creşte cu 200 de lei, urmând să ajungă la valoarea de 1.450 de lei pe lună.
Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit, în creştere, prognoza de creştere a economiei româneşti, până în 2020, aceşti indicatori stând la baza construirii proiectului de buget pentru 2017. Astfel, pentru anul următor, estimarea de creştere a fost revizuită de la 4,3% în Prognoza de toamnă la 5,2% în cea actuală, urmând să ajungă în 2020 la 5,7%. Pe de altă parte, prognoza de inflaţie pentru 2017 a fost revizuită în jos, la o medie anuală de 1,4%, faţă de 1,9% cât estimase anterior CNP. Pentru următorii trei ani, prognoza a rămas neschimbată.